De-a lungul timpului, am auzit o mulțime de mituri alimentare sau concepții greșite despre mâncare ce au ajuns să strice reputația unora dintre ingredientele sau rețetele noastre preferate.
Astăzi demontăm câteva dintre ele și te încurajăm să te documentezi în amănunt despre oricare dintre acestea. Pentru că vrem să-ți oferi libertatea de a mânca ceea ce-ți place fără teama că alimentele preferate îți vor face rău.
1) Merele acoperite cu ceară (sau alte fructe și legume)
Fructele și legumele au un strat natural de ceară care le împiedică să se strice sau usuce, dar după ce sunt culese manual, acestea sunt spălate, iar ceara lor naturală dispare. FDA (Administrația Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente) a confirmat faptul că fructele și legumele sunt acoperite cu un strat de ceară artificială comestibilă, menită să le protejeze de stricăciune pe durata transportului, dar această ceară este complet sigură pentru consum. În plus, se folosesc numai câteva picături pentru fiecare aliment în parte.
2) Congelarea fructelor și legumelor (deep freezing)
Mulți oameni sunt convinși de faptul că fructele și legumele proaspete au mai mulți nutrienți decât în varianta lor congelată, însă cercetătorii de la Universitatea din California au demontat acest mit. Ei au descoperit că fructele și legumele înghețate au un conținut mai ridicat de vitamina A, vitamina E, vitamina B2 și vitamina C, prin comparație cu cele de la raft sau cele păstrate acasă, la temperatura camerei. Singurele care nu ar trebui congelate sunt roșiile, pentru că-și vor pierde savoarea.
3) Hrișca verde vs hrișca prăjită
Hrișca verde este considerată sănătoasă și numai bună de consumat în stare crudă, fiindcă își păstrează nutrienții intacți. Prin procesul de prăjire, se pierde doar o mică parte din paleta largă de nutrienți pe care hrișca îi conține, însă după ce o prăjești, nutrienți precum vitamina B, iodul, manganul, potasiul și fosforul devin și mai eficienți.
4) Alimente prăjite intens (deep frying)
E de la sine înțeles faptul că alimentele prăjite mult prea repede și la temperaturi mult prea mari nu sunt sănătoase, însă există și câteva excepții. Poți prăji intens legume precum vinete, dovleci, cartofi și roșii, deoarece astfel își sporesc proprietățile antioxidante. Singura condiție este să folosești uleiul de măsline extra virgin. Da, ai citit bine.
Foto: Louis Hansel / Unsplash
5) Sulfitarea
Multe fructe proaspete sau uscate sunt tratate cu dioxid de sulf, proces numit sulfitare. Această substanță ajută fructele să-și păstreze culoarea naturală. Nu există motive de îngrijorare în acest sens, deoarece compușii cu sulf sunt de mult timp folosiți în industria alimentară și nu au prezentat riscuri majore pentru sănătate.
6) Ultra-pasteurizarea laptelui
Termenul „UHT” de pe sticla de lapte înseamnă Ultra High Temperature sau pasteurizare la temperaturi foarte ridicate, o metodă prin care toate vitaminele din lapte sunt distruse. Cu toate acestea, conținutul de calciu, proteine, grăsimi și carbohidrați din lapte rămâne intact. Dacă ai o alimentație sănătoasă, îți poți lua necesarul de vitamine din celelalte alimente. Așadar nu este nicio problemă dacă vei consuma lapte UHT.
7) Coacerea artificială a bananelor
Nu sună prea încurajator, însă realitatea e mult mai simplă de acceptat decât îți imaginezi. Bananele sunt culese în stare crudă și transportate pe întreg globul. Când ajung la destinație, timp de o zi, sunt ținute în camere cu gaz, pentru a-și redobândi nutrienții pierduți pe durata transportului. Gazul care le ajută să se coacă este format din 95% azot și 5% etilenă, compuși care se află și în aerul pe care-l respirăm.
Adu-ți aminte că ai la dispoziție o sursă nelimitată de informare privind siguranța alimentară: Internetul. Plăcerea de a savura ingredientele sau rețetele preferate nu ar trebui diminuată de riscuri scăzute sau inexistente, ori de temeri provocate de o imaginație mult prea bogată, dar insuficient documentată. Poftă bună la tot ce-ți place!
