Ai cumpărat vinete anul ăsta? Îți dăm noi 7 motive să o faci chiar azi. Cât despre rețete cu vinete, avem câteva idei delicioase…
În China, ca parte a „prețului de mireasă”, o femeie trebuia să cunoască cel puțin 12 rețete de vinete înainte de ziua nunții. În Turcia, „Imam Bayildi” – delicioasele vinete umplute, fierte în ulei de măsline – au făcut un imam (preot musulman) să leșine de plăcere când degusta preparatul. De altfel, Imam Bayildi înseamnă literalmente „imamul leșinat”. În timp ce în Italia, când au fost introduse pentru prima dată vinetele, oamenii credeau că oricine a mâncat „mărul nebun”, sigur va deveni nebun.
Așadar, vinetele nu doar că au un gust minunat și sunt sănătoase, dar au dat naștere și multor povești.
Vinetele sunt originare din Asia și fac parte din familia Solanacee (Solanaceae), considerate de cercetători drept un grup prețios de plante, datorită „antocianidinelor”, pigmenți cu importantă acțiune antioxidantă.
Primele soiuri de vinete sălbatice au apărut (cu aproximație) în jurul anului 500 d.Hr, în unele părți din India și China. Totuși, prima mențiune scrisă datează dintr-un text chinez antic datat în anul 544. Vinetele au fost apoi introduse în regiunile mediteraneene de către arabi, în perioada Evului Mediu timpuriu. În secolul al XVI-lea, vinetele au apărut și în Anglia și în restul Europei, unde sunt cultivate și consumate și în prezent. Marii cultivatori de vinete (până în prezent) sunt: China, India, Iran, Egipt și Turcia. Dintre aceștia, China este responsabilă pentru aproximativ 58% din producția totală, deși culturile de vinete sunt răspândite acum în toată lumea: Thailanda, Franța, Italia, Grecia, Turcia, Siria, Israel, India și așa mai departe.
Chiar dacă vinetele fac parte din unele tradiții alimentare din întreaga lume de mii de ani, cercetătorii continuă să descopere și să studieze beneficiile acestora. Astăzi, vinetele se găsesc frecvent în dieta mediteraneană, în bucătăriile Orientului Mijlociu, în Australia, Egipt, Israel, Statele Unite și, în realitate, aproape peste tot.
Soiuri de vinete
Perioada în care găsim cele mai bune vinete este din august până în octombrie. Pe plan global, se cultivă 7 tipuri principale de vinete, incluzându-le aici și pe cele mai faimoase, mari și ovale, dar și pe cele mai mici, cele japoneze. Cu toate acestea, toate soiurile aparțin familiei Solanacee și sunt similare cu roșiile, ardeii roșii și cartofii din punct de vedere al compoziției lor chimice.
Vinetele fac parte din cele 15 legume „curate”, fiind mai puțin supuse stropirii cu pesticide față de alte legume, fără ca în acest fel principalele lor beneficii pentru sănătate să fie afectate.
Deși toate soiurile au caracteristici remarcabile, unul singur, „Black Magic” are cea mai mare concentrație de fitonutrienți și ar putea oferi proprietăți antioxidante suplimentare, în comparație cu celelalte soiuri. Cercetătorii susțin că acest soi poate furniza de până la 3 ori cantitatea de antioxidanți fenolici în comparație cu alte soiuri de vinete, dar este nevoie de mai multe cercetări pentru de a confirma diferențele.
Vinetele și solanina
Atât de iubite, vinetele sunt considerate legume cu potențial toxic, responsabile de dureri de cap și de febră. Se pare că la baza acestei afirmații există următoarea explicație: vinetele crude conțin, de fapt, o cantitate considerabilă de solanină, o substanță alcaloidă glicozilată toxică. Asimilarea unor doze excesive de solanină poate provoca reacții adverse neplăcute, cum ar fi somnolența, iritarea mucoasei gastrice, hemoliza etc. Acest lucru poate fi evitat doar prin gătirea vinetelor: în timpul procesării termice, cantitatea de solanină este redusă la jumătate. Iată de ce, de fapt, vinetele crude au un gust amar și neplăcut.
Valori nutritive și moduri de gătire
Vinetele sunt preferate în diete, pentru că au un conținut redus de calorii. Cu toate acestea, pot fi bombe calorice, în funcție de metodele de gătit: atunci când sunt combinate cu paste sau cu alte legume calorice, când sunt îmbibate în ulei etc. În schimb, un simplu grătar oferă o masă săracă din punct de vedere caloric, deoarece prepararea vinetelor are loc, în acest caz, fără ulei. Vinetele sunt foarte bune pregătite la grătar, coapte, făcute piure, umplute sau introduse în diverse preparate.
100 de grame de vinete crude oferă doar 18 Kcal, 92,7% din compoziția lor fiind alcătuită din apă, în timp ce restul de 7,3% este împărțit între carbohidrați (2,6%), fibre (2,6%), și urme de proteine și grăsimi.
În plus, vinetele sunt bogate în fibre, pentru că absorb multe săruri minerale din sol, în special potasiu.
100 de grame de vinete fierte oferă aproximativ:
- 35 calorii;
- 5 g fibre;
- 3 g zaharuri,
- 1 g proteină;
- 0 g grăsimi;
- 8 g carbohidrați;
- mangan (6% din doza zilnică recomandată – DZR);
- cupru (3% DZR);
- vitamina K (4% DZR);
- vitamina B1 (tiamina) (4% DZR);
- magneziu (3% DZR);
- vitamina B6 (4% DZR);
- folat (3% DZR);
- potasiu (3% DZR).
Proprietățile vinetelor
Se pare că vinetele au proprietăți comparabile cu cele ale anghinarei, datorită prezenței unor molecule similare cu cinarina conținută de aceasta din urmă. De aceea, vinetele sunt foarte utile pentru reechilibrarea funcției hepatice. Deși sunt bogate în potasiu, conținutul de fosfor și calciu al vinetelor este destul de modest.
Fiind o sursă de fibre, această legumă este ideală în caz de constipație: de fapt, vinetele au proprietăți ușor laxative. Mai mult, vinetele sunt recomandate în dietele pentru: anemie, ateroscleroză, oligurie și gută. Virtuți purificatoare, diuretice și antiinflamatorii sunt, de asemenea, asociate cu vinetele. În cele mai vechi timpuri, frunzele de vinete erau folosite pentru prepararea cremelor emoliente utile în caz de abcese, arsuri și hemoroizi.
Nasunina – un aliat valoros împotriva cancerului
Se crede că există 13 tipuri de acizi fenolici protectori prezenți în niveluri semnificative în vinete. Acestea sunt bogate în antioxidanți, fitonutrienți fenolici, flavonoide (cum ar fi nasunina – un pigment natural de culoare violet, prezent în cantități mari în coajă, care are proprietăți antioxidante puternice și proprietăți anticancerigene) și numeroase vitamine și minerale.
Nasunina este un aliat important împotriva bolilor, împreună cu un alt fitonutrient numit acid clorogenic. Acest acid se găsește pe pereții celulari ai unor plante și este recunoscut pentru capacitatea sa de a lupta împotriva radicalilor liberi, de a-i opri din producerea celulelor canceroase, evitând astfel creșterea tumorilor. Nasunina, acest tip de antocianidină, se găsește în toate soiurile de vinete și în alte fructe și legume de culoare închisă. Cel mai bun indice al prezenței Nasuninei în interiorul vinetelor este dat de culoarea violet intens a cojii. De aceea, este esențial să consumăm și coaja vinetelor, pentru a ne bucura pe deplin de beneficiile vinetelor.
Citește și:
Cum se coc vinetele și ardeii și cum se conservă pentru iarnă
7 beneficii ale vinetelor
1. Îmbunătățesc funcția digestivă
Consumul de legume care au un conținut ridicat de fibre, apă și nutrienți ajută organismul să scape de deșeurile și toxinele din tractul digestiv. Sistemul digestiv și, mai ales, colonul au nevoie de o hidratare excelentă pentru a putea elimina scaunul.
2. Conțin fibre și ajută la pierderea în greutate
Datorită conținutului ridicat de fibre și apă, vinetele sunt de ajutor în cazul dietelor de slăbit. Acestea oferă o gamă largă de fitonutrienți, vitamine și minerale esențiale și sunt, de asemenea, sărace în calorii, un plus în orice dietă sănătoasă. Fibrele conținute de vinete oferă, de asemenea, o senzație rapidă de sațietate, ceea ce împiedică un consum excesiv de hrană.
3. Scad colesterolul
Conform studiilor, vinetele sunt benefice pentru sănătatea inimii, datorită capacității lor de a combate inflamația și stresul oxidativ. Arterele vor fi mai sănătoase și colesterolul va avea un nivel mai echilibrat, datorită capacității fitonutrienților prezenți în vinete de a îmbunătăți circulația sângelui și de a reduce formarea de plăci și depozite în arterele principale, inclusiv în aortă.
Studiile arată că vinetele conțin o componentă cardioprotectoare puternică, acestea având capacitatea de a crește funcția ventriculară stângă (una dintre principalele camere ale inimii care pompează sângele) și de a reduce apoptoza (o formă de moarte celulară programată).
4. Sunt o sursă valoroasă de vitamine
Vinetele oferă o cantitate apreciabilă de vitamine B1 și B6, două dintre vitaminele implicate într-un proces metabolic sănătos, și o parte dintre celelalte vitamine ale complexului B care stimulează energia.
Vitamina B6 este necesară pentru crearea aminoacizilor, care sunt blocurile de construcție ale proteinelor. Aminoacizii sunt folosiți pentru multe funcții ale corpului și fără o cantitate suficientă, pot apărea probleme precum lipsa de energie, inflamații ale pielii, anemie, depresie, oboseală cronică și deficiență de nutrienți. În plus, Vitamina B6 este implicată în formarea hemoglobinei (care transportă oxigenul prin corp), a neurotransmițătorilor (care ajută la controlul stării de spirit) și în reglarea glicemiei.
În schimb, o altă vitamină din complexul B care se găsește în vinete, B1 este utilă în controlul metabolismului, în menținerea unui sistem cardiovascular sănătos, a funcției cerebrale sănătoase etc.
5. Protejează pielea
Studiile arată că o cremă pentru piele creată în laborator, cu o concentrație mare de extract de coajă de vinete, este capabilă să ajute la combaterea cancerului de piele. Acest tip de cremă conține o concentrație de 10% de glicozidă de solasodină rhamnosil, care a fost aprobat clinic ca tratament eficient pentru mai multe tipuri de cancer de piele: keratoză actinică, carcinom bazocelular și carcinom cu celule scuamoase.
6. Combat deficiența de mangan
100 de grame de vinete conțin aproximativ 5-6 % din nevoia zilnică de mangan, un mineral important, prezent în cantități mici în corpul nostru. Acesta acționează ca un antioxidant, eliminând radicalii liberi din organism și evitând pagubele cauzate de stresul oxidativ. O parte din manganul necesar este prezent în corpul nostru în mod natural, în timp ce restul trebuie luat printr-o dietă sănătoasă și completă.
Manganul este esențial pentru metabolizarea corectă a calciului și pentru crearea enzimelor esențiale pentru formarea unei structuri osoase ferme. În plus, manganul ajută organismul în activitatea metabolică, în formarea țesutului conjunctiv și în reglarea hormonală crucială pentru sănătatea sistemului reproductiv și pentru fertilitate. De asemenea, joacă un rol în reglarea funcției tiroidiene, în lupta împotriva depresiei și contribuie la controlul nivelului de zahăr din sânge.
7. Fac părul puternic
Un studiu a arătat că substanțele prezente în vinete (tiamina, riboflavina, niacina, acidul pantotenic și acidul folic) se pot dovedi utile pentru combaterea căderii părului și a anumitor afecțiuni ale scalpului. Printre altele, riboflavina favorizează producerea de colagen, o proteină esențială pentru sănătatea pielii și a părului.
Pe scurt: include vinetele în dietă
Fie că alegi să le consumi sub formă de salată, în ghiveci, ca topping pentru pizza, umplute, preparate la grătar, incluse în zacuscă, în paste, marinate, în kebab sau lasagna, vinetele nu trebuie să lipsească din dieta ta. Sper că deja te-am convins de ce să faci asta!