Ce este dopamina şi cum îţi poţi creşte natural starea de bine

Ce este dopamina şi cum îţi poţi creşte natural starea de bine Imagine: Jamie Brown via Unsplash
Citește și alte articole legate de

Probabil ai auzit de „hormonul plăcerii” şi de faptul că unele alimente îţi pot îmbunătăţi starea de bine. Oamenii de ştiinţă, dar şi specialiştii în nutriţie, s-au documentat conştiincios şi au arătat cât de importantă este dopamina pentru organism.

În 1957, într-un laborator al Institutului Inimii din Suedia, farmacologul Arvid Carlsson și cercetătorul Hillarp Nils-Åke au descoperit că dopamina se comportă ca un neurotransmiţător şi nu este doar un precursor al noradrenalinei, un alt neurotransmiţător şi hormon esenţial. Acest lucru i-a adus dr. Carlsson premiul Nobel în Medicină în anul 2000.

Cum funcţionează dopamina

Dopamina este, pe de o parte, un mesager chimic care ajută neuronii să transmită şi să primească semnale unii de la ceilalţi şi, pe de alta, este un hormon care ajută la transmiterea mesajelor în restul corpului. Neurotransmiţătorul este sintetizat şi eliberat în centrul creierului, în două părţi diferite ale acestuia, responsabile cu plăcerea, motivaţia şi recompensa. De exemplu, ai o stare de bine după ce mănânci ceva bun, când mergi la shopping, când primeşti salariul sau după ce câştigi un joc, iar toate astea se datorează nivelului de dopamină. În plus, hormonul este implicat în numeroase sarcini ale organismului, cum ar fi: funcţia renală, digestia, învăţarea, memoria, concentrarea, starea de spirit, controlul muscular, somnul ş.a.

Deficienţa de dopamină

Vârsta, bolile cronice, accidentarea la nivelul capului, stilul de viaţă, inclusiv predispoziţia genetică pot afecta secreţia de dopamină din creier. S-a evidenţiat şi că hormonii sexuali (estrogen şi testosteron) şi alţi neurotransmiţători pot avea un impact asupra nivelului de dopamină. De-a lungul timpului, specialiştii au găsit o asociere între un nivel scăzut de dopamină şi depresie, schizofrenie şi boala Parkinson, însă nu este o cauză directă. Simptomele pot varia, însă cele mai comune sunt lipsa motivaţiei şi a plăcerii, tremurul mâinilor şi crampele musculare, libidoul scăzut, problemele cu memoria, cu somnul şi cu echilibrul corporal, pneumonia, constipaţia, refluxul gastroesofagian, sentimentul de dezamăgire etc.

De altfel, supraalimentarea poate scădea producţia de dopamină din creier şi a receptorilor responsabili cu senzaţia de saţietate, iar în cele din urmă, vei tânji din ce în ce mai mult după sentimentul de plăcere, fără să fii cu adevărat mulţumit/ă. Deficitul nu este (oficial) recunoscut ca diagnostic, iar tratamentul este în funcţie de simptomele de care suferi. De exemplu, în timp ce persoanele depresive au nevoie de tratament antidepresiv, cele care se confruntă cu boala Parkinson au nevoie de medicamente specifice bolii. Testele de urină şi de sânge îţi pot măsura cantitatea de dopamină.

Excesul de dopamină

La polul opus, prea multă dopamină sau prea multă concentraţie doar în anumite regiuni ale creierului şi spre deloc în altele nu poate decât să ducă spre adicţii şi manie. Specialiştii spun că un nivel mare te poate face mult mai competitiv, mai agresiv şi mai impulsiv. Dependenţele, de cele mai multe ori, sunt asociate cu jocurile de noroc, fumatul, băutura, obezitatea sau drogurile. Nicotina, cofeina, zahărul, sunt doar câteva dintre substanţele care afectează echilibrul dopaminei. Atunci când le consumi, ele grăbesc şi intensifică sentimentul de plăcere, mai mult decât dacă le-ai obţine după ce ai mâncat ceva bun (şi sănătos) sau după ce ai venit de la shopping, iar de aici şi până la a-ţi crea un obicei nu este decât un pas. Te poţi confrunta cu simptome de sevraj (fizice şi emoţionale) după renunţarea la substanţele care provoacă dependenţă.

Alimente care îți amplifică starea de bine

Proteinele sunt blocuri formate din aminoacizi, printre care şi tirozina - cel care ajută la producerea dopaminei. Pe lângă alimentele bogate în proteină, include în alimentație grăsimile bune, prebioticele şi probioticele. Câteva studii sugerează o legătură între ele şi îmbunătăţirea nivelului de dopamină, însă este nevoie de mai multe cercetări pentru a stabili cauzele.

Surse de tirozină

  • spirulină
  • carne
  • peşte
  • brânză tofu
  • lapte
  • parmezan
  • brânză ricotta
  • alge
  • ouă
  • boabe de soia
  • boabe de fasole, în special fava
  • nuci, alune, seminţe
  • cereale integrale
  • germeni de grâu

Ştiai că fericirea... trece prin stomac? Iată o listă cu alte alimente care îmbunătăţesc starea de bine:

Alimente care te fac fericit

Surse de grăsimi bune (mono- şi poli- nesaturate)

  • avocado
  • ulei (de măsline, susan, rapiță)
  • nuci
  • alune
  • seminţe
  • peşte gras (somon, macrou, hering, sardine)
  • unt de arahide
  • alimente din soia
  • brânză tofu

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce ar trebui să incluzi nucile şi seminţele în dieta zilnică, răspunsul e unul simplu. Află din articolul următor:

De ce să incluzi nuci și semințe în dieta ta zilnică

Probiotice

  • lactate
  • murături
  • tempeh
  • supa miso
  • kombucha sau ceai negru/verde fermentat

Prebiotice

  • ovăz
  • banane
  • leguminoase
  • fructe de pădure
  • ceapă
  • praz
  • sparanghel

Alimentaţia este importantă și atunci când vrei să reduci şansele de a dezvolta boala Parkinson:

Sănătatea digestiei ține Boala Parkinson departe

Ce alimente să eviţi ca să nu afectezi secreția de dopamină

Specialiştii au ajuns la concluzia că o cantitate mare de grăsimi saturate sau nesănătoase, cum ar fi untul, uleiul de palmier şi de cocos, perturbă secreţia de dopamină, iar consumul de zahăr rafinat din dulciuri şi băuturi sau de cofeină îţi va oferi starea de bine doar pentru un moment. Excesul de alcool îţi poate crea dependenţă, aşa că limitează-te la mai puţin de un pahar de alcool per zi (la femei) şi două per zi (la bărbaţi). După vârsta de 65 de ani (inclusiv), bărbaţii nu ar trebui să consume alcool în cantități mai mari de un pahar per zi.

Află mai multe despre pofta de dulce din următorul material:

Alimente care îţi taie pofta de dulce

În afară de un program regulat de mese principale, poţi creşte natural hormonul plăcerii cu ajutorul activităţilor fizice, având un somn odihnitor, apelând la tehnici de meditaţie şi/sau la un psihoterapeut. În privinţa suplimentelor alimentare, cere întotdeauna sfatul medicului tău înainte de administrare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *