Ce mâncau românii pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

Ce mâncau românii pe vremea lui Nicolae Ceaușescu - 1

Pentru generația care își comandă zilnic prânzul la birou sau pentru cei care nu pot concepe viața fără fast-food, penuria și restricțiile alimentare din vremea lui Ceaușescu pot părea azi doar un subiect de serial SF pe Netflix.

În condițiile în care restaurantele rămân încă închise din cauza stării de alertă, românii au infinit mai mult opțiuni în ceea ce privește mâncarea decât aveau în vremea comunismului: de la supermarketuri cu mii de produse alimentare, până la livrări sau take away. Însă ce și cât mâncau ei cu doar trei decenii în urmă?

Oricât de ciudat ar părea, mâncarea ajunsese monedă de schimb într-o perioadă în care aproape totul era raționalizat, iar unele alimente de bază lipseau cu desăvârșire.

Zahăr, ulei, făină, pâine, carne, lactate, ouă sunt nelipsite din meniul zilnic al multora dintre noi. Și acum, imaginează-ți că vrei să pregătești o Pavlova sau niște cartofi rumeni, prăjiți în baie de ulei. Nimic mai simplu. Dacă ai fi trăit în vremea comunismului, te-ai fi gândit de două sau chiar trei ori înainte, căci o Pavlova însemna să folosești jumătate din rația de zahăr pe o lună (asta dacă ai fi avt și ouă, ca s-o prepari). Valabil și pentru ulei. Da, 1 kilogram de zahăr sau 1 litru de ulei primea fiecare cetățean al României în fiecare lună și numai pe bază de cartelă. Chiar și așa, uleiul nu era disponibil tot timpul, iar când Alimentarele erau aprovizionate cu acest produs se formau cozi.

Dacă azi ți-e lene să tai singur pâine și o cumperi numai feliată, în vremea comunismului o aveai numai raționalizată. Cu excepția Bucureștiului, în toată România pâinea se dădea pe bază de cartelă: câte o jumătate de franzelă pe zi, de persoană. Dacă vindeau mai multă și erau prinși, vânzătorii riscau închisoarea.

Coada, un simbol al României în vremea lui Ceaușescu

Carnea era un produs rar, iar atunci când apărea în magazine cozile erau uriașe. Cele mai obișnuite produse erau tacâmurile de pui - pe care nimeni nu le lua atunci pentru a face mâncare câinilor - și puii, de obicei foarte mici și ambalați câte doi în pungă, de unde și denumirea „frații Petreuș“ (după un duo de muzică populară).

Ce mâncau românii pe vremea lui Nicolae Ceaușescu - 2

Pe vremea lui Ceaușescu se formau cozi uriașe pentru alimente de bază: carne, lactate, pâine, uei

În lipsa cărnii, oamenii improvizau, astfel că unul dintre preparatele celebre în vremea regimului Ceaușescu era șnițelul din parizer. Erau totuși câteva produse care se găseau: salamul cu soia sau „adidașii“ de porc.

Ce mâncau românii pe vremea lui Nicolae Ceaușescu - 3

Șnițel din parizer, o variantă reinterpretată de Radu Ionescu, de la restaurantul Kaiamo

Produsele lactate se distribuiau zilnic, dar pentru a beneficia de ele trebuia să lași sacoșa cu sticle sau scăunelul, la rând, încă de dimineața devreme, uneori chiar de la 4.00 – 5.00, căci stocurile erau mici și se epuizau rapid.

Și ouăle erau o raritate, iar de multe ori cartoanele de 30 de bucăți conțineau ouă sparte, pe care gospodinele se chinuiau să le adune din ambalaj pentru a nu risipi nimic. Alimentarele aveau rafturile pline, însă, cu diverse conserve de legume, dar și... creveți vietnamezi, de fapt chipsuri din creveți. Aceștia au reapărut în România și se găsesc în magazinele asiatice sau în hipermarketuri, la rafturile cu produse exotice.

Bananele, portocalele, lămâile, ananasul în conservă, ciocolata chinezească în staniol auriu, bomboanele cubaneze (niște banale dropsuri cu fructe), cafeaua, Pepsi-ul nici nu mai ajungeau la vânzare și se dădeau numai pe sub mână, pe sistemul PCR (pile, cunoștințe, relații) sau ajungeau la propriu la membrii PCR (Partidul Comunist Român), prin gospodăriile de partid (magazine speciale de aprovizionare pentru elita comunistă).

Absurdul mergea atât de departe în vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu, încât a apărut un decret care stabilea pedepse pentru românii care făceau provizii de mâncare.  Acest lucru era considerat infracţiune de speculă şi se pedepsea cu închisoarea. Țăranii nu aveau voie să cumpere pâine de la oraș, de fapt, raționalizarea pâinii a fost legiferată printr-o minciună: Ceaușescu a justificat că țăranii cumpărau cantități mari de pâine pentru a-și hrăni animalele. De altfel, ei nu aveau voie să sacrifice nici propriile animale (animale mari: vițel, vacă) fără aprobare, căci riscau, de asemenea, sancțiuni. Rațiunea partidului era din nou pentru interesul propriu: pentru aceste animale țăranii primeau o sumă modică, iar statul le trimitea apoi la export.

Cu 30 de ani în urmă erai fie nomenclaturist, fie un mare norocos dacă aveai banane sau portocale. De cele mai multe ori, erau verzi, necoapte, iar românii le țineau pe șifonier până deveneau comestibile. Circulau chiar și legende urbane cu oameni care au mâncat banane pentru prima dată în viață, cu tot cu coajă.

Fructele și legumele erau poate cele mai accesibile produse, dar nu la Aprozar, unde trebuia să te mulțumești cu produse pline de noroi, necurățate sau stricate, ci în piețe, unde țăranilor li se permitea, totuși, să-și vândă marfa.

Ce mâncau românii pe vremea lui Nicolae Ceaușescu - 4

Coșurile de la Alimentara, o reminiscență a comunismului, se vând, pentru nostalgici, pe diverse site-uri, cu prețuri cuprinse între 70 și 150 de lei

Așa că, dacă treci printr-o perioadă cu dileme alimentare și nu știi ce dietă sau ce stil de viață să alegi, gândește-te că orice opțiune pe care azi o respingi sau o blamezi ar fi părut o binecuvântare acum trei decenii.

 

20 de comentarii

  1. Asta e in anii 80 când Ceaușescu a strâns cureaua sa nu mai fim datori sa mâncăm din propriile recolte…., înainte de 80 era plina piața cu este și acum însă e o dif atunci putea oricine sa manance o banana și o portocala acum….. doar cine își permite… 😁 Dar deh…… libertate am vrut însă la noi libertatea a fost înțeleasă prost adică bogati și săraci de fapt hoți și prosti 😂

    • Nu știu cine este cel(ea) care a scris articolul.Nu am fost nomenclaturiști,am stat și la cozi ,dar ce spune acest articol nu este chiar așa.Am mâncat salam cu soia,dar soia nu era modificată genetic și era sănătos.Iarvsoia acum este la mare clasă.Cea modificată genetic.Aveam și piata liberă,nici o piață nu era închisă și leguma ,zarzavat și fructe se mai găseau.Acumbsunt de toate este drept cu ceara pe ele și nu se strica doua luni roșiile.Si 60% dintre români nu își permit să le cumpere.Si nuna murit nimeni de foame ,de frig sau copil care nu frecventa școală că nu are ce îmbracă ,incalta și manca.Mintiti cu nerușinare.A fost greu ,dar știm că cei mari nu aveau pensii speciale.Presedintele,miniștrii etc.aveau privilegii nu prea multe .Pt că dacă bătea la ochi zbura cu viteza de avion.Politie sa ,,umfle”șpagă?Era vai de mama lor.

      • V-am aprobat comentariul doar pentru a conștientiza cu toții că mai există oameni ca dvs., care încă mai glorifică epoca aceea mizerabilă a „egalității” și a abundenței doar pe hârtie, din planurile cincinale mereu depășite, dar asta doar în raportările false. N-o să mă ocup acum de greșelile de ortografie, vă recomand mai multă atenție data viitoare, dar o să mă refer la afirmațiile pe care le faceți.

        Prima este despre soia modificată genetic. Nu știu de ce vă deranjează modificarea genetică, dar nu vă deranjează pesticidele care erau mana (sic!) agriculturii intensive comuniste. Pe de altă parte, fiecare își alege otrava preferată…

        Piață liberă? Glumiți, nu? Pentru ce? Ceapă verde și pătrunjel? În București tot ce era produs agricol venea prin Aprozar, respectiv, Gostat.

        Ceara se îndepărtează ușor de pe fructe. Dar dacă nu ai fructe, nu ai nici ceară…

        Cum ați ajuns la cifra de 60% dintre români care nu își permit să cumpere roșii? Ați fost vreodată sâmbăta în hipermarket? Seara parcă au trecut termitele…

        Mai ușor și cu mințitul cu nerușinare. Dacă nu ați auzit de oameni care să moară de foame sau de frig în perioada aceea, sau care să abandoneze școala, înseamnă doar că ați fost foarte bine „prelucrată” de propaganda oficială. Felicitări!

        Câte despre privilegii, iar, chiar ați uitat? Membrii nomenclaturii de partid primeau case în cartiere de lux (Cotroceni și Primăverii), aveau magazine speciale, casă de comenzi, număr de telefon fără cuplaj, dreptul să iasă din țară, dreptul să își cumpere mașină și televizor color etc., etc. Lucruri firești, pentru care noi, toți ceilalți, trebuia să stăm la coadă. Asta pe lângă salariile mai bune, pentru posturi obținute adesea pe bază de dosar și obediență, nu de competență și experiență.

        Asta nu înseamnă că nu susținem cu toată tăria renunțarea la pensiile speciale și, în general, profesionalizarea administrației și reducerea intervenției politicului în economie. Dar unii par să tânjească după contrariu…

  2. Aș mai pune pe listă merlucius-ul (care apoi a dispărut din pescării, după ce flota de pescuit oceanic s-a dus pe apa Sâmbetei), cartofii-boabe (numiți așa pentru că erau realmente minusculi, cartofii mari plecau la export) și gumele cu surprize. Nu se mâncau, dar se băgau în gură. Iar bomboanele cubaneze erau verzi și aveau aromă de mentă.

    Apropo de dulciuri și de mentă: Mentosan. Iar prăjitura omniprezentă în cofetării era „cartoful” (făcut, zice-se, din resturile altor prăjituri). Tot la dulciuri intră și „delicatesele” de la Pati-Bar-uri: băscuțele cu brânză. Iar din domeniul panificației: batoanele cu mac (și „japonezele”, niște chifle împletite, dulci).

  3. Nu știu cui servesc aceste exagerări, eu nu am fost membră de partid și nici soțul dar nu am dus lipsă de mâncare,rația pentru 4persoane având și doi copii ne era suficientă dar să fim serioși că în acele timpuri numai cine era prost nu se descurca
    Daca apelai la orice chelner din restaurante,aveai un baton de salam sau 1kg de carne,apoi mai erau abatoarele cu porci,Avigal cu păsări cât despre dulciuri, având copii nu-mi lipseau placintele,gogoși chiar și cozonac,in concluzie cine a știut să drămuiască alimentele nu au murit de foame cum se exagerează,nu mai spun că de fiecare dată de sărbători totul se dubla
    Acum ce folos ca se găsesc de toate și sunt familii cu copii care sunt muritori de foame

    • Păi la fel se poate spune și în ziua de azi: numai cine e leneș nu se descurcă. Nu așa funcționează generalizările?

      Cât privește rațiile, ați avut noroc. În București multe lucruri nu erau raționalizate. Carnea, bunăoară. Dacă lucrai la periferia Bucureștiului sau în afara lui, cum era cazul nostru, până ajungeai la alimentara din cartier, aceasta era închisă. Nu mai găseai de mâncare decât pe piața neagră la suprapreț.

      Bunica din Sibiu economisea luni întregi rațiile de pâine înainte să venim noi în vacanță acolo, ca să aibă pâine pentru noi pe durata verii. Aveam un sfert de franzelă pe zi de persoană. În București nici pâinea nu era raționalizată, dar cozile erau imense și pâinea se termina foarte repede.

      Dar anii 80, oricât de grei, sunt convins că pălesc prin comparație cu anii 50, când toată recolta pleca la ruși, pe post de compensație pentru daunele produse în război. Sau cu anii cooperativizării forțate.

      Da, da, comunismul nu a fost la fel de blând cu toată lumea.

  4. M-am riscat și am citit și eu comentariile ‘de pe Net’. De obicei mă abțin. Rezultatul? Of, of, of și iarăși of. Din 4 comentatori, 2 nu-și pot reține nervii și țâfna specifice locului. ‘Prost’, ‘idiot’, ‘rușine’, ‘cultura ta în istorie lasă de dorit’ (bravo Nico!) și mulți-mulți draci. Hai mă Nico! Și hai mă Nuți, ‘numai cine era prost nu se descurca’?. Chiar ați uitat? 30 de ani nu-s un secol. Sau poate tăticii voștri erau ‘situați’ mai bine. Nu cred că am mâncat o cutie întreagă de banane pe vremea Împușcatului și nu cred că portocalele ar putea umple 3 cutii. Îmi amintesc cozile (carne, lapte, chiar și la pâine), care au creat un adevărat instinct ce rezistă până azi. Uneori aveau loc bătăi la aceste cozi. Nuți și Nico, voi pe unde umblați atunci?

    • Din doi comentatori a rămas doar unul. Dacă Nicoleta revine cu un mesaj fără jigniri și atacuri la persoană, vom accepta și criticile ei, oricât de nefondate ar fi.

      În rest, să nu ne punem cu puterea nostalgiei. Oamenii vor regreta mereu tinerețile pierdute și vor uita greutățile de atunci, pe care timpul le face inevitabil să pălească prin comparație cu greutățile de azi.

      Nu toată lumea e capabilă de introspecții veritabile și nici de acceptarea adevărului dureros că anii comunismului au fost aproape complet irosiți atât la nivel personal, cât și la nivel de țară.

      • Nu știu cine este cel(ea) care a scris articolul.Nu am fost nomenclaturiști,am stat și la cozi ,dar ce spune acest articol nu este chiar așa.Am mâncat salam cu soia,dar soia nu era modificată genetic și era sănătos.Iarvsoia acum este la mare clasă.Cea modificată genetic.Aveam și piata liberă,nici o piață nu era închisă și leguma ,zarzavat și fructe se mai găseau.Acumbsunt de toate este drept cu ceara pe ele și nu se strica doua luni roșiile.Si 60% dintre români nu își permit să le cumpere.Si nuna murit nimeni de foame ,de frig sau copil care nu frecventa școală că nu are ce îmbracă ,incalta și manca.Mintiti cu nerușinare.A fost greu ,dar știm că cei mari nu aveau pensii speciale.Presedintele,miniștrii etc.aveau privilegii nu prea multe .Pt că dacă bătea la ochi zbura cu viteza de avion.Politie sa ,,umfle”șpagă?Era vai de mama lor.

  5. Despre anii de dupa 1983(4) nu ma pronunt categoric !
    Dar nu inteleg de ce dati vina pe Ceausescu si nu vreti sa vedeti cine a jefuit Romania !
    Ceausescu era mintit la fel cum eram noi mintiti de cei ce furau organizat si eficient si vindeau totul la export sub acoperirea platilor anuntate spre stingerea datoriilor tarii.
    Si nu a murit nimeni de foame.
    In schimb in anii anteriori am trait vremuri de adevarat belsug dupa ce datoriile de razboi le achitasem la URSS, perioada cind a fost executat acelasi jaf de aceiasi care au jefuit in anii 1980. Aceiasi metoda : datoria Romania pentru razboi a fost stabilita la Nurenberg la 330000000 dolari, iar Sov-Rom-urile au furat ( Ramanasii de la putere ) 3,3 miliarde ( adica de zece ori mai mult !!). La fel si-n anii ’80.
    Acum mancati banane, dar sa vedem cine si cum se vor platii datoriiile de acum !!
    Iar acum zicei ca mancati bine !!?? Da mult dar extrem de prost si toxic ! Si nu mai vrobiti prostii ca se gaseau de toate de cea mai excelenta calitate( ma intrebau uluiti montaniarzii din vest veniti al noi “de unde aveti produse asa de gustoase si bune!!”
    Ati fost infometati in mod criminal si premeditat de cei ce au furat si exportat pe sest din tara. Acum mancati rosii!!??? Va inselati amarnic !
    Am trait fffff bine 30 de ani in West, dar va asigur ca m-as intoarce cu bucurie la anii 60-70 din Romania. Acum importam totul( si-n majoritate facaturi de produse !!) cind macarea ar putea fi gratis in aceasta tara fabulos de bogata !

    • 1. Nu există nici o probă care să indice că Ceaușescu nu știa exact gradul de înfometare a populației. Dimpotrivă, e notorie setea lui de a cunoaște totul despre toată lumea. Cei trei F ai anilor ’80 (foamea, frigul și frica) nu au fost o poveste. Ceaușescu exact așa a condus și s-a susținut la putere: prin minciună, manipulare și teroare. Uneori îmi pare rău că negarea efectelor nocive ale comunismului nu este pedepsită prin lege, asemenea negării efectelor holocaustului. Numărul de victime a fost comparabil. Nu a murit nimeni de foame? Ha, ha. Păi nu aveau timp, mureau prin munți, nelăsându-se cooperativizați cu forța, mureau la pușcărie, mureau la Canal, mureau construind Casa Poporului. Și nu mureau cu burta plină.
      2. Adevăratul belșug al anilor 70 a fost doar la orașe.
      3. Aveți vreo sursă serioasă pentru zerourile alea multe legate de sovromuri?
      4. Se găseau de toate de cea mai bună calitate? Unde, la gospodăria de partid? Credeți că agricultura intensivă românească nu folosea pesticide? Ha ha. Și fiindcă veni vorba de agricultură, să nu uităm că recoltele erau invariabil strânse de studenți și de armată, așa de eficienți erau comuniștii. Vai de țara asta, dacă ați uitat până și atâta lucru. Tot ce era cât de cât bun, se ducea la export, ca să plătim datoriile făcute aiurea pentru o industrializare forțată, care nu a funcționat niciodată sistemic în România. Am produs pe stoc lucruri de duzină lăudate copios de propagandă de parcă ar fi fost cine știe ce realizări. Noroc că am putut face comerț cu celelalte țări ale blocului estic sau cu restul lumii a III-a. Asta nu înseamnă că acum se fac datorii cu cap. Dar aceiași comuniști se agață de putere și se vor întreținuți în continuare cu lefuri babane și pensii speciale. Vor trebui să treacă mai multe generații până când țara asta își va reveni la cap.
      5. Și eu m-aș întoarce în anii ’70, dar cred că aș alege Franța de data asta.
      6. Mâncare gratis nu există. Mâncarea nu crește în alimentara. Cineva trebuie să muncească pentru ca mâncarea să ajungă de pe câmp în galantare. Nu ați priceput nimic din cei 30 de ani petrecuți în „West”. Păcat. Dar nu sunteți singurul.

  6. Ne plingem o parte din populatie care nu stiau sa se descurce inclusiv cei care nu le placeau munca dar se traia mult mai bine acum traesc bine politicienii !!!

    • Dar de ce să se „descurce”? De ce să se umilească pe la bufetele de întreprindere, sau pe la chelneri, sau pe la „aprozariști”? De ce să nu găsească totul în magazine, oricând, la un preț clar, ca acum? Prost v-a mai învățat comunismul pe unii. Și nici măcar limba română n-a reușit să v-o predea temeinic.

      Vreți generalizări? Poftim generalizări: înainte de 1989 trăiau bine doar comuniștii și securiștii, plus hoții și turnătorii susținuți de ei. Vă mai plac generalizările?

  7. Omeni buni, nu pot sa cred ce citesc aici. Cum puteti voi sa spuneti ca ati trait bine pe vremea lui Ceausescu?
    Doar familia mea a fost persecutata pentru religie?
    Doar familia mea a stat la cozi si a incercat sa aiba suficienta mancare cat sa nu moara de foame?
    Era mai bine cand nu puteai nici macar sa te speli ca nu aveai apa calda, si nu veai curent in casa si inghetai de frig iarna? Cans stateam in cozile de autobuz cu orele si imi luam coate in gura cand incercam sa ajung si eu la scoala? Era mai bine cand mancam ciocolata aia dezgustatoare si gaseam bucati de fier in ea? Si cand orezul era atat de mizerabil, ca petreceam ore in sir culegand neghina si pietre din pungile de orez? Aia va placea mai mult? Cand oamenii mureau de asfixiere ca isi faceau butelii improvizate sa nu moara de frig?
    Voi pe ce lume traiti? Unde ai trait, fratilor, ati fost toti copii de securisti crescuti in puf?
    Dumnezeu sa aiba mila de voi, ca ma apuca groaza cand ma gandesc ca oameni ca voi peste noapte ar renunta la libertate din nou de dragul unui salam cu soia.
    Incredibil…

    • Așa este, Ligia. Din păcate o mulțime de oameni uită, iar o altă parte nu se simt în regulă dacă nu sunt dirijați sau controlați de cineva atotputernic. Probabil că asta le dă un sentiment de siguranță și, mai ales, îi scutește de o mulțime de responsabilități. 😐

  8. Nu-s normali la cap! Genul ăsta de oameni trebuie ajutați mereu de cineva, trebuie să li se dea mură-n gură! Și câte un ciolan din când în când.

  9. MAi bun exemplu pt acele vremuri decat urmatorul nu pot sa gasesc: mama era profesoara intr-o comuna. In fiecare vara renuntam la deserturi cu zahar sau la prajituri fine, care cereau zahar mult, ca sa ne pastram ratia pentru a face dulceata! Si tanti de la magazin o umilea daca incerca sa ceara mai mult cu 1 kg ca sa aiba pt tot ce ii trebuia! Si acum, la 30 de ani dupa revolutie mama inca fierbe dulceata pana se intareste, obicei pastrat din vremurile in care frica sa nu ti se strice dulceata si sa nu mai ai alt zahar sa faci alta era reala. Si nu, nu ne-am “descurcat”! Ca intelectualii nu se descurcau! Doar membrii de partid aveau acest privilegiu!

    • Mda… “Nevoia te învață” ar fi poate cea mai nimerită zicală la noi, în special pentru vremurile acelea. Îți mulțumim Lia, că ai împărtășit amintirea asta cu noi. 🙏

  10. Din pacate majoritatea romanilor au avut (au, si vor avea) mentalitate de sluga, si nu mentalitate de persoana. Chestia cu “descurcatul” vadeste (fara sa mai fi fost nevoie) inclinatia romanului catre “furatul la joc” (catre lipsa de seriozitate). “A te descurca” (in conditiile de care vorbim) era egal cu “a fenta coada”, era egal cu “ai fraieri pe ceilalti”. Decat sa fi fentat coada, mai bine nu mancam.
    Tot felul de urjume de oameni, cautau tot felul de motive, tot felul de practici, pentru “a fenta coada”. O dovada a lipsei de solidaritate, pe care eu nu am mai vazut-o la nici un alt popor. Cine nu era parsiv, avea viata grea.
    Eu n-am putut, n-am vrut, am refuzat sa fiu parsiv, preferand sa fiu om, decat sa ma comport ca hiena, ca coiotul, ca maidanezul.
    Sunt lucruri pe care unii le pot face, iar altii nu. C’est la vie.

    • Trist, dar atât de adevărat. Din păcate și astăzi, când se mai formează câte o coadă, mai ales din cele pe mai multe rânduri, apar oameni de genul pe care l-ați descris dumneavoastră. Și ca un bonus, o parte din aceste comportamente s-au mutat în trafic.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *