Coronavirusul a făcut întreaga lume să vorbească despre măști de protecție, echipamente, vaccinuri, tratamente și aparatură medicală de terapie intensivă. Dar a distras atenția de la o nouă criză care pândește de după colț. Va urma o pandemie de foamete după cea de coronavirus?
La începutul lui martie, când pandemia de coronavirus a lovit lumea întreagă, prima reacție a oamenilor de pretutindeni a fost să facă provizii. Mai e nevoie să ne reamintim cozile interminabile, cărucioarele pline și rafturile devalizate? Treptat, lucrurile au intrat într-o normalitate, chiar dacă prețul unor produse a crescut simțitor. Ce va urma însă în viitorul apropiat, spre care experții privesc îngrijorați? Va fi o pandemie de foamete după cea de coronavirus?
Pandemia a schimbat radical felul în care ne aprovizionăm și ne facem cumpărăturile. Așa că nu ne mai surprinde când un lanț de magazine de haine vinde online și fructe și legume sau când un magazin online de jucării are în ofertă și… drojdie. Producătorii, retailerii și cumpărătorii au fost nevoiți să se adapteze rapid. Totuși, pe viitor, există incertitudini chiar și în țările dezvoltate și mari temeri în ceea ce privește țările sărace.
„Foamete de proporții biblice“
Din cauza pandemiei de coronavirus, lumea riscă o „foamete de proporții biblice“, a avertizat recent expertul ONU David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial. Anul trecut, numărul persoanelor afectate de foamete era de 135 de milioane, iar până la sfârșitul lui 2020 ar putea ajunge la 265 de milioane. „În paralel cu pandema Covid-19, suntem în pragul unei pandemii de foamete“, a spus el.
„Criza generată de coronavirus ar putea fi catastrofală pentru milioane de oameni a căror viață deja atârnă de un fir de ață“, a declarat și Arif Husain, economist în cadrul Programului Alimentar Mondial.
Cei mai expuși sunt locuitorii din țări afectate deja de alte conflicte, de criză economică și de schimbări climatice majore: Yemen, Republica Democrată Congo, Afganistan, Venezuela, Etiopia, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Nigeria și Haiti.
Specialiștii în siguranța alimentară trag însă semnale de alarmă pentru multe alte țări, inclusiv România, din cauza secetei prelungite, 2020 anunțându-se cel mai secetos an din ultimul deceniu. Agricultura mondială va fi afectată de capriciile vremii, astfel că producția de cereale (grâu, orz) va fi puternic afectată.
În plus, modul în care se va realiza aprovizionarea supermarketurilor cu anumite produse va fi clar afectat de restricțiile impuse de fiecare țară în parte.
Dr. Ludivine Petetin, de la Cardiff University din Marea Britanie crede „problemele cu aprovizionarea ar putea să se agraveze în următoarele luni, ca urmare a schimbării politicilor de export din diverse țări“. Ea a dat drept exemplu Cambodgia și Vietnam, care interzic exporturile de orez, pentru a avea rezerve pentru propriii cetățeni. „Da, acum avem orez la rafturi, în magazine. Consecințele acestor restricții se vor vedea abia peste câteva luni: stocuri limitate și prețuri majorate“, a adăugat specialistul, citat de BBC News.
Același lucru este valabil și pentru fructele și legumele importate, ale căror prețuri vor crește în perioada următoare. Egipt, unul dintre cei mai mari producători de legume, a oprit exporturile. În India, fermierii sunt nevoiți să-și folosească recoltele uriașe pentru a hrăni animalele sau… să le transforme în compost. Iar asta pentru că zeci de tone de marfă nu pot fi încărcate în avioane cargo sau în containere, pe vase, și exportate în diverse colțuri ale lumii, din cauza restricțiilor de circulație. Acest lucru este calea sigură către scumpiri importante, în viitor.
În multe țări din Europa se văd deja problemele cauzate de lipsa forței de muncă, în contextul impunerii unor măsuri drastice de circulație. Chiar dacă în plină pandemie sute de români au riscat și au plecat la cules de sparanghel în Germania, alte câteva milioane de muncitori agricoli sezonieri din toată Europa nu și-au putut părăsi țara pentru a lucra în fermele din Spania, Italia, Germania și Franța. Iar recolte uriașe din fructe și legume de sezon, de la căpșuni la sparanghel, se irosesc.
Ce putem face pentru a evita foametea?
Unele state potente financiar ar putea achiziționa stocuri importante din diverse alimente odată cu relaxarea sau eliminarea restricțiilor, luând în calcul doar bunăstarea propriilor cetățeni. Aceasta nu este tocmai cea mai bună soluție, căci ar duce la o explozie a prețurilor, așa cum s-a întâmplat pe parcusul crizei economice din 2008, estimează experții. De aceea, cumpătarea e soluția.
Acolo unde producția locală este posibilă, salvarea ar putea veni de la micii producători și fermieri locali, de aceea este important să începem să facem cumpărături de la ei, a precizat Dr. Ludivine Petetin.
La nivel individual, cumpărăturile sustenabile și evitarea risipei alimentare sunt cele mai importante lucruri pe care le putem face. Orice aliment sau preparat poate fi transformat și nu trebuie aruncat dacă a stat cîteva zile în frigider. Iar în unele cazuri nu trebuie aruncat nici după ce a depășit termenul de garanție, căci multe alimente pot fi consumate în siguranță și după data de expirare.
Distanțarea socială și gătitul acasă au schimbat și ele mentalitatea oamenilor în aceste ultime 2 luni, așa că unele comportamente de consum, în special în ceea ce privește masa la restaurant, ar putea fi la rândul lor schimbate.
Acum este imposibil să concluzionăm cum va arăta „noul normal“. Dar, totodată, este în puterea noastră să aducem normalul cât mai repede înapoi.
FOTO Pixabay
