Cele mai bune măcelării din București

Măcelăriile au o lungă tradiție în România, întreruptă în timpul comunismului și sufocată apoi de invazia supermarketurilor. Însă tradiția a fost reluată de câțiva ani, odată cu apariția unor afaceri mici, dar curajoase și oneste, în care se pune accentul pe calitate, prospețime și produse locale. Așa că, împătimiți ai grătarelor, devoratori ai micilor, cârnăciorilor și pastramei, am trecut pe la cinci măcelării din București care ar putea să „vindece“ și veganismul. Și suntem siguri că vă vom deschide apetitul pentru a călca ne călca pe urme.

Carnea este și va rămâne unul dintre cele mai consumate alimente din lume, oricâte tendințe culinare mai mult sau mai puțin statornice ar apărea. Grătarul este în ADN-ul românilor și probabil cândva se va scrie o carte despre micii de la Obor. Nu e nevoie nici de pretexte, nici de motive când găsești ACEA bucată de carne din care gătești o friptură suculentă, o tocăniță fiartă molcom, chifteluțe rumenite sau un steak decadent. Vită, pui, oaie, porc, vițel, toate de proveniență românească, carne proaspătă, de multe ori halal, preparate gata de pus pe jar sau la cuptor, toate acestea se regăsesc în oferta măcelăriilor pe care le-am vizitat.

Măcelării ca-n București...

Meatshop by Citrin

Acesta este locul în care se intersectează două culturi: cea românească și cea orientală. Adrian Sandu, antreprenorul care a deschis această măcelărie în urmă cu 4 ani, a fost mai întâi clientul măcelarului libanez Abdul Zinou. Venit în România în 1984, pentru a face facultatea de Stomatologie, acesta a decis să se stabilească la noi în țară, iar ulterior și-a schimbat meseria. La Meatshop by Citrin, el gestionează tot ceea ce ține de carnea de vită și de oaie și chiar alege animalele care urmează să fie sacrificate, în timp ce Adrian Sandu lucrează cu carnea de porc. „Disciplina“ merge până la capăt, astfel că au camere frigorifice diferite pentru vită/oaie și porc.

La  Prăvălescu

Ca și în celelalte locuri vizitate, aici am găsit numai produse locale, inclusiv carnea din rasa Mangalița, extrem de populară printre români în ultimii ani. Andreea Hreapcă și vărul său (cu o experiență de 20 de ani în domeniu) au început afacerea pe ideea de măcelărie, dar au dezvoltat-o, astfel că acum le oferă clienților și mezeluri, lactate (de la producători români), dulciuri de casă și mâncăruri gătite. Micii, cârnații, ruladele se prepară zilnic în carmangeria proprie, doar din carne și condimente.

Meat & Bread Concept

Pentru Alex Dumitru și familia sa nu e nevoie de o ocazie specială pentru a face un grătar, căci acest lucru se întâmplă aproape zilnic. Totuși, nesatisfăcut de oferta magazinelor din zona în care locuiește, și-a spus: „Ce-ar fi să facem noi o măcelărie cu produsele pe care le dorim, dar nu le găsim?“. Conceptul e simplu - carnea și pâinea sunt tot ceea ce ai nevoie -, însă oferta include, pe lângă preparate precum burger (vedeta măcelăriei), pastramă și coaste, mai multe sortimente de pâine, dar și mezeluri de calitate.

Ferma Baciu

Știați că la o aruncătură de băț de București, la Ferma Baciu, din județul Călărași, sunt crescute vaci din rase franțuzești, special pentru carne? Măcelăria cu același nume se axează pe carnea de vită în proporție de 90%, ne-a explicat Marius Bîrzu, și oferă clienților bucăți ideale pentru friptură, mâncăruri gătite lent sau pentru grătar.

Edessa

Edessa este mai degrabă un restaurant care își prepară în regim propriu produsele de carmangerie, așa că vă puteți delecta pe loc cu kebabi suculenți și frigărui aromate, din berbecuț, pui și oaie, dar puteți lua toate aceste bunătăți acasă. Cu experiență de peste 20 de ani în diverse restaurante, Mahmut Usta mizează pe calitatea cărnii halal și povestește cum sacrifica singur animalele atunci când a venit în România, nemulțumit de stilul ciobanilor noștri.

„Când am ajuns în România, acum 20 de ani, mergeam la ciobani să sacrificăm oi și miei, deoarece stilul lor era un chin pentru animale. Noi le culcam la pământ, le cântam câteva versete religioase și le calmam, iar animalele aproape că adormeau. Dacă animalul e liniștit în momentul în care e sacrificat, nu rămâne sânge în carne, se elimină toxinele, iar calitatea cărnii e mult mai bună. Și românii preferă halal. 80% din clienții mei sunt români“, explică Mustafa Usta.

Fie că preferi o masă simplă, doar cu pâine și carne friptă, fie că-ți plac mâncărurile sofisticate, în final, totul se rezumă la ingrediente de calitate. Iar dacă noi le-am descoperit, mai rămâne ca voi să le testați.

6 comentarii

  1. In afara de Baciu, restul le-as zice macelarii urbane pentru hipsteri, imi cer scuze. Adevaratele macelarii din Bucuresti nu sunt cele enumerate mai sus. Sunt cele unde macelarul actual are in spate cel putin 2 generatii de macelari care s-au trezit o viata intreaga la 4 dimineata si stiau pe dinafara cum se cheama si se taie fiecare bucatica de carne. Macelaria e locul unde nu doar cumperi bucatele de carne frumos ambalate la pret de centru. Va las sa descoperiti macelarii de genul celor de cartier, fara pagina pe Google sau Facebook unde chiar se practica meseria de macelar. E cam ca diferenta intre un adevarat chef bucatar si toate actritele care acuma se joaca de-a bucataria. Putem cumpara carne din multe locuri. Dar nu inseamna ca sunt macelarii in adevaratul sens al cuvantului. Si eu daca am un pian in casa, nu inseamna ca sunt pianista.

    • Ca să fiu sincer, eu nu prea îi am la inimă pe cei din precedenta „generație” de măcelari. Nu știu ce să spun despre măcelarii din perioada interbelică, dar cei din comunism nu degeaba și-au căpătat prostul renume pe care îl aveau, alături de colegii lor „aprozariști”.

      Vorbim de oameni fără studii multe, dar cu dosar sănătos și pilele potrivite, care căpătau brusc acces la o resursă extrem de finită în anii ’80: carnea. În marile orașe aceasta se vindea pe piața neagră, la suprapreț și nimeni nu stătea să aprecieze finețea tăieturii.

      Da, slujba de măcelar se moștenea din tată în fiu, dar era genul de „aristocrație” comunistă care nu avea nimic de-a face cu munca și talentul. Sigur, generalizările sunt neplăcute, dar zău că mi-e greu să spun care erau excepțiile și care era regula.

      De asta nu pot aprecia blazonul de măcelar. Prefer oricând un „hipster” pasionat de carne, care încă învață / descoperă / reinventează meseria, unui „măcelar cu 2 generații de măcelari în spate”. Știu, nu e cinstit ca fiii să plătească pentru păcatele părinților, dar nu e corect nici să se împăuneze cu „realizările” lor.

      PS Asta nu înseamnă lista e închisă și nu așteptăm și alte recomandări din partea cititorilor. Am prefera doar ca acestea să se facă pe baza meritelor actuale, nu pe dosare de cadre.

  2. Poate ne spui de unde să cumpăram. Asta-mi doresc și eu, dar nu găsesc. Toți aduc carne, practică niște prețuri de te îndoaie și nu știm care e realitatea. Este românească, ungurească, spaniolească etc. Doar prețul îl știm. Înțeleg că recomanzi La Baciu?

  3. La ferma Baciu aveti si pian? Aaaaa,acum inteleg,animalele asculta muzica clasica,de asta sunt atat de deosebite.Sunt cel putin 8 macelarii adevarate in Bucuresti,nu ar trebui sa le denigrati. In rest ,de Baciu ,sa auzim numai de bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *