Consumul de leuştean, întrebuinţări pentru sănătate

Leuştean Foto: MAKY_OREL via Pixabay

Istoricii povestesc cum leuşteanul, originar din Persia, a fost adus în zona mediteraneană, acolo unde imediat a fost foarte apreciat de către greci şi romani ca remediu, dar şi ca mirodenie. La fel ca majoritatea ierburilor aromatice, introducerea leuşteanului în Europa Centrală i se datorează lui Carol cel Mare, fiind cultivat în grădinile mănăstirilor din imperiul său.

Leuşteanul şi valoarea nutriţională

Leuşteanul sau Levisticum officinale face parte din familia Apiaceae, alături de mărar, morcov, angelică, țelină şi pătrunjel. Din punct de vedere botanic, leuşteanul este o plantă perenă înaltă, cu flori galbene care înfloresc pe parcursul verii, şi care poate atinge mai mult de un metru înălţime. Frunzele au o culoare verde închis şi sunt crestate, plus că au o aromă puternică şi un gust uşor înţepător şi amărui.

Planta se găseşte atât în zona mediteraneană, cât şi în partea centrală a Europei, în unele zone ale Marii Britanii, în America de Est și Asia de Sud-Vest. De altfel, este una dintre ierburile aromatice cele mai bogate în nutrimente, pe lângă măghiran, nucșoară și rozmarin, potrivit unei cercetări publicate în Jurnalul de Elementologie, în 2015. În afară de busuioc şi de ienupăr, s-a stabilit că leuşteanul are un conţinut mare de minerale (Mg, Ca). De altfel, leuşteanul este o sursă excelentă de quercitină (antioxidant), de vitamina C şi de cele din complexul B.

Potenţiale beneficii

Există dovezi ştiinţifice, însă nu sunt suficiente pentru a putea spune că leuşteanul ar preveni sau ameliora anumite afecţiuni, cum ar fi problemele de stomac, cele respiratorii, infecţiile tractului urinar, pietrele la rinichi, durerile în gât ş.a. Cele mai importante substanţe active din leuştean sunt terpinolul, uleiurile volatile, vitaminele şi sărurile minerale. De altfel, leuşteanul are acţiune diuretică, carminativă (de calmare a durerii abdominale), sedativă, antiinflamatoare şi expectorantă (elimină flegma prin tuse).

Datorită proprietăţilor antibacteriene, unele cercetări au găsit o legătură între consumul de leuştean şi scăderea apariţiei infecţiilor cauzate de bacteriile E. coli şi Salmonella. Un alt studiu a descoperit cum uleiul esențial de rădăcină de leuştean a avut o acţiune antibacteriană mai puternică decât alte 25 de uleiuri esențiale testate. Ceaiul de leuştean, consumat înainte de masă, poate creşte pofta de mâncare. În ceea ce priveşte perioada de menstruaţie, consumul aceastei plantă poate ameliora durerile menstruale şi poate reduce balonarea.

În plus, frunzele de leuștean sunt eficiente atunci când vrei să ai o respiraţie proaspătă. Prin urmare, poţi mesteca timp de 1-2 minute câteva frunze de leuştean.

Contraindicaţii

În scopuri medicinale, leușteanul se utilizează fie sub formă proaspătă, fie uscat ori sub formă de tinctură sau pulbere.

Femeile însărcinate sau care alăptează nu ar trebuie să introducă în alimentaţie leuşteanul decât în cazul în care li s-a recomandat acest lucru de către medicul specialist. În caz contrar, în timpul sarcinii, consumul de leuştean ar putea determina uterul să se contracte sau să înceapă menstruația, iar acest fapt ar putea provoca un avort spontan.

În general, leuşteanul este sigur pentru majoritatea persoanelor atunci când îl introduc în diverse preparate culinare. În schimb, dacă este aplicat direct pe piele poate creşte sensibilitatea la soare şi astfel va exista riscul de a provoca o iritaţie a pielii sau arsuri solare.

Per ansamblu, consumul de leuştean poate mări cantitatea de sodiu din organism, ceea ce va duce la o tensiune arterială crescută. Cu atât mai mult, persoanele care au probleme cu rinichii nu ar trebui să consume leuştean, fără a cere mai întâi sfatul unui medic. Nu în ultimul rând, leuşteanul interferează cu anumite medicamente, cum ar fi substanţele antidiuretice şi anticoagulantele.

Ce poţi să faci cu leuşteanul

Doza recomandată de leuştean depinde de mai mulţi factori, printre care se numără vârsta şi istoricul medical. De obicei, leuşteanul se adaugă în salată, ciorbă sau supă, tocană ori sub formă de băutură.

Îţi propunem două idei de reţete pentru masa de prânz sau de cină: 

Ciorbă țărănească de pui

Infuzia de leuştean

Pentru prepararea ceaiului, pui două linguriţe cu frunze uscate de leuştean la o cană cu apă fierbinte (250 ml), o acoperi şi o dai deoparte pentru 5-10 minute, apoi strecori ceaiul. În locul frunzelor uscate, poţi folosi 2-3 g de tulpini de leuștean.

Cum depozitezi leuşteanul?

Pentru o perioadă mai lungă, speli frunzele de leuștean, le pui într-o pungă din plastic şi le dai deoparte la congelator. O altă variantă, este să pui frunzele într-un recipient etanş sau într-o pungă de plastic şi să le păstrezi la frigider, timp de până la o săptămână.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *