Cu castraveți proaspeți

Tzatziki ingred Nikodem Nijaki, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons
Citește mai multe articole despre

Ce faci atunci când te trezești cu mulți castraveți proaspeți pe cap? Ok, pui 1 – 2 la o salată de roșii, mai adaugi câteva felii pe vreun sandviș încropit în grabă, dar tot rămâne o lădiță plină ochi. Urmează câteva idei care ar putea duce la rezolvarea acestei probleme.

Dacă am fi vorbit despre castraveți murați, răspunsul ultra-cunoscut ar fi fost mâncarea de castraveți murați cu carne. În cazul celor proaspeți, la salate ne gândim cu toții. Și totuși, parcă asta n-ar fi chiar tot. Avem în vedere în primul rând celebrul sos tzatziki despre care nici nu mai are rost să mai adăugăm ceva. Pâine nedospită să mai fie ca să-l consumi ca la mama lui acasă, în Grecia.

Dacă e să rămânem în Balcani, ar mai fi tarator-ul bulgăresc (таратор) care nu trebuie confundat cu cel din Orientul Mijlociu și Apropiat, un biet sos pe bază de tahini. Cel bulgăresc este o supă de castraveți care se consumă rece, fiind de vară ca și castraveții. E cu iaurt, usturoi, mărar, nucă pisată (da!) și, bineînțeles, cu mult castravete (crastavița, pe limba lor). Se poate servi chiar și cu gheață ca să-ți mai iei gândul de la înghețată. De fapt sunt tot felul de variante, atât la vecini cât și în restul Balcanilor sau în Levant, variante care se deosebesc de taratorul “clasic”, prin nume, prin consistență și prin lipsa sau adăugarea unui ingredient sau a altuia. Rămânând la bulgari, există și așa numita “Albă ca Zăpada” (bg. snejanca), o variantă extremă, fără apă, care poate fi considerată deja salată, un tzatziki al bulgarilor.

Dacă orice legumă merge sotată, atunci de ce nu și castraveții? Rapid, cu usturoi, eventual ghimbir și sos de soia pentru un touch asiatic și pentru o textură ușor crocantă. Sau poate în unt, dacă vrei… Apoi tăițeii, adevărat staple food asiatic, merg aproape cu orice, așa că de ce nu și cu castraveți? Tăiței reci sau calzi. amestecați cu castraveți tăiați julien (lungi și subțiri) și stropiți cu un sos iute sau umami, castraveții își depășesc condiția. Dar parcă tot spre salată ar cam duce, nu? Ei bine, următorul fel de mâncare nu e salată sigur. Gustările (rulouri) din castravete cu somon, ceapă și ulei de cocos sunt inspirate cumva din sushi, însă sunt crocante spre deosebire de verișoarele lor japoneze.

Dacă tot am ajuns la gustări, află că și castravetele este bun pe post de snack. Poți să faci chips de castravete la cuptor după ce ai feliat subțire exact atâția castraveți câți vrei, iar feliile le-ai presat între prosoape de bucătărie pentru a scoate cât mai mulă apă din ei. Dacă sari peste acest pas, chipsurile tale nu vor mai fi crocante. În cuptorul preîncălzit la 200°C (moderat) pui feliile pe tavă tapetată cu hârtie de copt, după ce le-ai asezonat cu mărar (uscat), pudră de ceapă și de usturoi, sare și o linguriță de cidru de mere. Lasă-le la cuptor cam 3 ore, rotind tava din când în când pentru a se face uniform. Dacă le vrei și mai crocante, lasă-le să se răcească lent în cuptor. Cât despre condimente, poți alege să pui ce vrei tu, după gustul sau fantezia ta.

Iar după masă merge ceva rece: înghețată sau ceva de băut. Castravetele poate apărea în oricare din aceste refreshment-uri. Pentru o înghețată din pepene și castravete cu lime, nu ai nevoie de alte ingrediente, nici măcar de zahăr sau alt îndulcitor, dacă nu ții cu tot dinadinsul. Dă totul prin blender și toarnă amestecul în forme pentru înghețată pe băț. Dacă vrei încă și mai multă prospețime aruncă în amestecul din blender și frunze de mentă. De fapt, nici nu ai nevoie de forme. Adaugi în blender gheață și va rezulta un slushy. Tot de blender vei avea nevoie și dacă vrei o limonadă cu castravete. Blenduiești castravetele tăiat cubulețe și îl transferi într-o carafă, trecând lichidul prin sită cu ajutorul dosului unei linguri sau cu o spatulă. Amesteci cu suc de lămâi stoarse, îndulcit după gust cu miere sau zahăr, apoi lași la rece sau servești cu gheață. Dar știai deja pasul acesta.

Ee, ai văzut ce versatil e castravetele? Iar eu am mai înțeles ceva. Castraveții aceștia cu care m-am trezit pe cap, mă căutau pentru că aveau o misiune pentru mine: aceea de a îți arăta ție ce minuni de rețete ușoare pot lua naștere prin implicarea umilului cucurbitaceu în rolul de actor principal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *