Recunoaște: când spui pizza, parcă ai spune mămăligă. Și nu pentru că cele două preparate ar avea ceva în comun, ci pentru faptul că pizza a intrat în patrimoniul gastronomic românesc și stă la aceeași masă cu mâncărurile tradiționale.
Nu contează ce vârstă ai, puțini sunt cei care nu iubesc pizza. E o mâncare pe care majoritatea românilor o consumă constant, iar cei mai tineri o preferă chiar tradiționalelor sarmale, piftii sau tocănițe. Restaurantele specializate în acest produs și pizzeriile fac încasări mari, pentru că toată lumea comandă pizza. Pizza este unul dintre cele mai rentabile preparate pentru un restaurant, cu costuri de producție mici și profit foarte mare.
E drept, se mai încumetă unii gurmanzi pasionați să o facă acasă, dar numărul lor nu e mare. Iar cele mai mari bătăi de cap le dă blatul, care iese fie prea gros, fie prea tare, fie crud la mijloc sau îmbibat. Însă dacă ți-am spune câteva secrete care te vor ajuta să obții blatul perfect și că nici nu e greu să faci asta, ai începe să faci pizza acasă? Un singur impediment există: timpul, căci o crustă perfectă poate necesita și două zile de așteptare.
Ingrediente pentru blatul perfect de pizza (2 blaturi de 30 cm)
500 grame făină albă (granulaţie 650) sau 375 grame făină integrală și 125 grame făină albă (granulaţie 650)
10 grame sare
15 ml ulei de măsline
1 gram drojdie uscată
325 ml apă
Pune făina într-un castron adânc sau combină cele două tipuri de făină. Fă o adâncitură în mijloc şi pune restul ingredientelor. Amestecă până obţii un aluat omogen, transferă-l pe blatul de lucru, apoi frământă-l 5-10 minute, până nu se mai lipeşte de blat şi de mâini. Poți face acest lucru și cu ajutorul unui mixer planetar.
Transferă aluatul într-un bol curat, acoperă-l cu folie alimentară și lasă-l la dospit 2 ore, la temperatura camerei. Frământă din nou, acoperă iar castronul, însă pune aluatul la dospit la frigider, unde îl vei lăsa pentru 24-48 de ore. Depinde cât de mare e răbdarea ta. La frigider, când aluatul atinge temperatura de 4 grade Celsius, drojdia îşi termină activitatea şi începe un nou proces, numit maturare. Urmarea: aluatul este mult mai uşor de digerat şi are un gust mult mai bun decât unul dospit rapid, la cald.
Există trei tipuri de blaturi de pizza: napoletan – foarte subţire, dar are margini pufoase, pe el se pun puţine ingrediente, de obicei sos de roşii şi multă mozzarella, blatul roman – un blat crocant, rezistent, pe care se pot aşeza mai multe toppinguri şi cel sicilian – un aluat peste care niciodată nu se pune sos de roşii.
Pizza napoletană FOTO Pexels.com
De asemenea, pizza nu are numai varianta clasică (cea întinsă) sau calzone, cea împăturită. Există pizza stromboli, rulată, făcută sul, dar şi pizza prăjită.
Diferența dintre o pizza bună și una ratată este făcută și de ordinea în care sunt aşezate toppingurile pe blat, aceasta e foarte importantă. Primul trebuie să fie sosul de roşii, care va lăsa apă, ce va fi absorbită de aluat, apoi mozzarella (un alt ingredient umed), abia apoi restul toppingurilor. Specialiștii recomandă un număr de 4 sau maximum 5 ingrediente, pentru a nu aglomera crusta și pentru a putea simți savoarea fiecărui topping și nu un amalgam de arome.
Un alt pas important este coacerea pizzei, iar secretul este temperatura cât mai mare. Unele cuptoare electrice moderne (varianta domestică, nu cea pentru Horeca) pot atinge temperaturi de 300 de grade Celsius și pot avea funcție specială pentru pizza. Evident, acesta e un plus. Însă un truc este să încingi foarte bine cuptorul și tava (sau piatra pentru pizza), abia apoi să pui preparatul în ea, la copt.
Cea mai mare pizza din lume
A cântărit 12,19 tone și a fost făcută în Africa de Sud, în 1990. A avut diametrul de 37,4 metri și aria de 1.098 metri pătrați.
Cea mai lungă pizza din lume
A avut 1.853,88 de metri și a fost pregătită de o echipă de 250 de bucătari din Napoli. Pentru prepararea ei au fost necesare 11 ore de muncă și 2 tone de făină, 1,6 tone de roșii, 2 tone de mozzarella și 200 de litri de ulei de măsline.
FOTO Pexels.com
