Diversificarea. De la 18 la 24 luni

Diversificarea. De la 18 la 24 luni Diversificarea. De la 18 la 24 luni. Imagine de go_see de la Pixabay
Citește și alte articole legate de

Zilele trec cu repeziciune, iar copilașul tău crește văzând cu ochii. A mai rămas puțin până când acesta va împlini doi anișori. La această vârstă se poate spune că înțărcarea este complet încheiată. Totuși, trebuie să mai acorzi puțină atenție, în special alimentelor cu risc de alergie, unor mezeluri și alimentelor preambalate.

Începând de la această vârstă, copilul nu trebuie să mai lipsească de la masa comună a familiei, pentru a se obișnui tot mai mult cu mediul și cu obiceiurile casei. Copilului i se oferă aceeași hrană pe care obișnuiește să o mănânce familia, mai ales dacă aceasta a adoptat un mod de alimentație sănătos.

Ce e nou la această vârstă în comportamentul copilului?

Vrea să mănânce singur

La 18 luni, bebelușul începe să folosească lingura obișnuită, în direcția corectă, pentru a mânca alimente solide și insistă să mănânce singur, chiar dacă obosește repede și vrea ajutor. Părinții trebuie să se înarmeze cu multă răbdare și să-i permită copilului să experimenteze, fără să se enerveze. Alege: Vrei o casă în permanență curată sau un copil independent și încrezător? E momentul să-l lași să mănânce singur!

Poate mesteca

Copilul are aproape toți dinții și este capabil să mestece din ce în ce mai bine mâncarea. Prin urmare, nu mai este necesar să-i pasezi carnea sau alimentele mai tari. Taie-le doar în bucăți mici și lasă-l să ia alimentele cu mâinile și să le rupă cu dinții.

Are propriile sale gusturi

Nu este necesar ca juniorul să mănânce carne în fiecare zi sau să-i placă gustul tuturor legumelor. Asemenea adulților, copiii au dreptul la propriile lor gusturi în ceea ce privește nutriția. Dacă copilului nu îi place varza sau broccoli, chiar nu este cazul să faci o dramă din asta. Și nu te îngrijora: consumul redus al anumitor legume considerate sănătoase nu duce la întârzieri de creștere!

Obișnuiește-l cu gusturi noi

Copilul este obișnuit să mănânce puțin din toate și poate fi mai înclinat să descopere noi arome și alimente. Acum e momentul să-i oferi feluri de mâncare mai elaborate. Dacă totuși, micuțului nu îi place ceva, este de preferat să nu insiști: poți încerca din nou altădată.

Alimente recomandate

O dietă completă: acum cel mic mănâncă puțin din toate; prin urmare, în dieta sa trebuie să fie prezenți toți nutrienții (în proporții potrivite), de la carbohidrați la carne, pește, brânză și ouă, de la fructe și legume la grăsimi saturate (prezente în uleiul de măsline).

Carbohidrați: copilul trebuie să consume în continuare cereale, chiar și în cantități ușor mai mari decât înainte, deoarece aceste alimente furnizează carbohidrați. O sursă indispensabilă de energie pentru corpul copilului, care este, în general, foarte activ în această grupă de vârstă.

Mâncăruri mai elaborate: la această vârstă, dieta poate fi și mai variată decât până acum. De exemplu, copilul poate mânca și carne ușor mai grasă (cum ar fi carnea de porc), paste umplute, sos de carne, lasagna, chifteluțe și tarte cu spanac. Ca și până acum, carnea poate fi fiartă în supă sau preparată la grătar, unsă cu puțin ulei și tăiată în felii cât mai subțiri, pentru a se pătrunde mai repede.

Câteva sfaturi:

  • Dacă fierbi carne proaspătă, aceasta trebuie pusă la fiert în apă rece, iar dacă e congelată, trebuie pusă la fiert în apă clocotită (e de preferat să nu o decongelezi înainte).
  • Dacă o prepari la cuptor: învelește carnea în folie de aluminiu sau hârtie pergament (e mai sănătos așa).
  • Nu îi da copilului prea multe mese cu carne. Un exces de proteine nu îi priește, deoarece s-ar putea să rămână multe „deșeuri” de metabolizat, iar organele lui aflate în formare nu se pot descurca prea bine.

Alimente de evitat (1-3 ani)

Așa cum am precizat deja, îi poți oferi celui mic aceeași hrană pe care o consumă întreaga familie respectând în mod firesc, în pregătirea mesei, nevoile și cerințele copilului. Nu exagera cu sarea și apelează la metode simple de gătit.

În plus, e cazul să mai umbli la rețete. Se știe, bucătăria noastră tradițională are la bază multe rețete destul de grele: sosuri cu făină și ceapă prăjită. Nu e cazul (mai ales) la această vârstă! Renunță la rântașuri. Desigur că poți îngroșa puțin mâncarea, adăugând puțină făină... dar la fiert! Ceapa poate fi pregătită într-un mod mai blând, cu puțină apă și o linguriță de ulei, în locul prăjelii. Așadar, evită:

  • Alimente prăjite, deserturi în exces, feluri de mâncare picante pe bază de sos, fructe uscate greu de mestecat, sosuri elaborate;
  • Ceai, cafea, băuturi alcoolice: nu-i da copilului (nici măcar să guste) vin sau bere!
  • Cârnați: sunt adesea plini de conservanți, conțin prea multă grăsime și prea multă sare;
  • Dulciuri, chipsuri, pop-corn, ciocolată, biscuiți, bomboane, nuga (stimulează excesiv activitatea insulinei), gustări sărate;
  • Unt, margarină, untură. Dacă este posibil, limitează conservele de pește și carne, și brânzeturile topite;
  • Apă carbogazoasă sau apă prea bogată în săruri sau băuturi carbogazoase: un exces de băuturi carbogazoase interferează cu metabolismul osos;
  • Zaharurile sintetice: evită în primii trei ani de viață aspartamul, acelsulfamul, zaharina. Deserturile trebuie să aibă un conținut redus de grăsimi și, dacă este posibil, copilul să nu mănânce prăjituri ambalate și gustări cu tot felul de umpluturi, ci pregătite în casă.

Prăjitură cu iaurt și afine

  • Fără condimente (sau folosite foarte puțin) pentru a pregăti hrana copiilor: acestea pot crește excesiv secreția gastrică, creând disconfort (cum ar fi diaree, greață și vărsături) pentru copil.

5 mese pe zi

Copilul trebuie obișnuit încă de la o vârstă fragedă să aibă 5 mese pe zi: mic dejun, prânz, cină și două gustări, una dimineața și una după-amiază. Nevoile zilnice de energie trebuie distribuite aproximativ în acest mod: mic dejun - 15%, gustare la mijlocul dimineții - 5%, prânz - 40%, gustare - 10%, cină - 30%.

Prin urmare, dieta sa trebuie să fie variată și echilibrată, cu o cantitate bună de fructe și legume de sezon la fiecare masă și o distribuție corectă a felurilor principale. Hrănirea selectivă este o sursă de probleme din cauza dezechilibrului alimentar pe care îl implică și poate provoca acidoză, intoleranță și numeroase alte probleme legate de excesul unui nutrient specific.

Mesele copilului trebuie să fie variate și să conțină:

Lapte și produse lactate

Brânzeturi:  De 2 ori pe săptămână: brânzeturi tari - 10 g, moi - 20 g;

Produse lactate și urdă: 30 g.

Laptele este principala sursă de calciu. După primul an de viață se recomandă utilizarea laptelui de vacă (cu excepția copiilor alergici și a celor cu intoleranță). Sunt mulți copii care nu tolerează laptele sau cărora nu le place, dar pot consuma iaurt și brânzeturi proaspete. Dacă este posibil și nu există contraindicații, este ideal ca laptele să fie consumat integral: 400 -500 ml/zi, fără a adăuga zahăr. Un mic dejun bun poate consta în 250 ml de lapte în fiecare dimineață sau 1 iaurt sau 35 de grame de cașcaval.

Carne și pește:

Carne: De 2 ori pe săptămână (30 g, cântărită crudă);

Șuncă crudă sau gătită: O dată pe săptămână (20 g);

Pește: De 3 ori pe săptămână (40 g, din surse sigure).

În general, copilul trebuie să primească carne slabă și, de preferat, gătită pe grătar sau într-o tigaie anti-aderentă, fără a adăuga condimente. Carnea trebuie tăiată în felii sau bucăți mici. Copilul trebuie să învețe să mestece. Peștele (proaspăt sau congelat) ar trebui, de asemenea, să fie slab (merlucius, doradă, cod, păstrăv). Atât peștele, cât și carnea trebuie însoțite de legume (nu cartofi prăjiți!). Cantitatea de carne și pește oferită în timpul săptămânii poate fi împărțită astfel: două zile să i se dea copilului carne albă, două zile carne roșie, și de 3 ori pește. În cazul în care copilul refuză peștele, i se va oferi, în principiu, carne albă de cinci ori pe săptămână, iar carnea roșie doar de două ori.

Mini pizze cu salam, bacon și cârnat

Leguminoase

Pot fi date copilului de 3-4 ori pe săptămână (30 g, gătite și adăugate la paste sau orez ca un singur fel de mâncare).

O supă de legume cu paste sau cu orez condimentată cu ulei de măsline extra virgin ar putea deveni o cină excelentă pentru întreaga familie. Urmată de o garnitură de legume și fructe de sezon. Este recomandat ca leguminoasele (linte, fasole, soia, mazăre, năut) să fie date copilului de trei ori pe săptămână în cantități moderate, dar în mod constant, deoarece conțin fier și proteine ​​vegetale în cantitate bună. Astfel, copilul se va obișnui cu gustul, iar sistemul digestiv nu va fi afectat. În unele cazuri, leguminoasele pot fi oferite copilului și în fiecare zi: 1-2 linguri, fără să exagerezi, deoarece mulți copii pot suferi de flatulență.

Chifteluțe de conopidă la cuptor

Ouă

Oul poate fi dat copilului de 2 ori pe săptămână (bine gătit!), iar copiilor care nu mănâncă deloc carne poate fi dat de trei ori pe săptămână. Dacă copilul îl digeră bine, poate fi servit întreg (gălbenuș și albuș) fiert moale, prăjit în tigaie sub formă de ou ochi sau de omletă amestecată, dar și fiert tare.

Cereale și pâine

Pot fi date copilului o dată sau două ori pe săptămână.

Fructe și legume

Fructele trebuie servite în fiecare zi (drept gustare de dimineață și eventual și după-amiaza), și dacă este posibil, acestea trebuie să fie proaspete și bine coapte. Legumele sunt și ele recomandate a fi oferite în fiecare zi (legume proaspete sau congelate) atât pentru prânz, cât și pentru cină (morcovi, spanac, salată, roșii, dovlecei, fasole verde, țelină, sparanghel, conopidă, etc.).

Ulei

Este de preferat să condimentezi sosurile și supele cu ulei de măsline extra-virgin (sau în unele cazuri cu ulei de floarea-soarelui sau de porumb).

Apă

Poți folosi apă de izvor sau apă cu conținut redus de minerale. Dacă nu există contraindicații, se recomandă utilizarea unei ape minerale cu un reziduu fix redus.

Sare

În general, este deja prezentă în alimente. E recomandat să adaugi foarte puțină și doar când e cazul. Și, mare atenție la sarea invizibilă, prezentă în: cașcaval, brânză telemea, smântână și mai ales, în mezeluri.

Zaharuri

Un consum moderat este esențial atât pentru prevenirea diabetului, cât și pentru a nu modifica întregul metabolism al insulinei.

Chec cu nuci, biscuiți și ciocolată, fără coacere

Modul de hrană „combinat” permite o mai mare varietate de gust, o bogăție de culori, o invitație la masă

În alegerea alimentelor și stabilirea meniului, o mamă se poate juca cu culorile: pentru a favoriza o dietă bogată în fructe și legume, și pentru a preveni astfel, multe boli sau a le atenua efectele.

Iată câteva recomandări de fructe și legume în funcție de culoare:

  • portocaliu (ex. caise, morcovi, kaki, pepeni, dovleci etc.). Acestea conțin betacaroten, un precursor al vitaminei A și un antioxidant care combate celulele cancerigene;
  • roșu aprins (ex. roșiile). Acestea conțin licopen, un antioxidant care are o capacitate puternică de a acționa împotriva radicalilor liberi și de a preveni deteriorarea oxidativă a sistemului nervos central;
  • galbenă și roșie (ex. citrice, cireșe, ardei, struguri). Acestea conțin flavonoizi - apărători autentici pentru corpul nostru, implicați atât în metabolismul hepatic, cât și în sistemul imunitar;
  • verde (ex. mere, pere, kiwi, struguri, ardei, dovlecei, spanac, varză, praz, salată, mazăre, etc.). Acestea conțin luteină, un carotenoid cu rol protector pentru ochi, pentru o vedere mai clară;

Clătite americane cu spanac și porumb

  • violet și roșu (afine, mure, vinete etc.). Acestea conțin antocianozide care au o acțiune protectoare pentru circulația venoasă.

*

După cum vezi, deși copilul tău crește și își dezvoltă unele abilități, tu nu scapi de griji și responsabilități. Acestea cresc odată cu el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *