Într-o lume în care Facebook și Instagram ne asaltează zilnic cu fotografii cu mâncare, este evident că felul în care arată ceea ce punem în farfurie (sau ce ne pun alții) este mai mult decât important, e parte din viața noastră. Astăzi, nici măcar bebelușii nu mai vor să mănânce dacă nu găsesc în farfurie un smiley face din fructe sau un ursuleț din clătite. Cât e de important food styling-ul, „fratele“ mai elegant al ornării, ce trucuri există în domeniu și care sunt tendințele în lume, aflăm de la Alina Dragne, o tânără care a renunțat la viața în corporație pentru a-și urma marea pasiune: mâncarea.
SoDelicious: Cum ai defini food styling-ul? Prin ce este diferit de o simplă decorare, ornare a unui preparat?
Alina Dragne: Food styling-ul are rolul de a ajuta un preparat să ne creeze poftă instant, să vrem să-l încercăm exact în acel moment. Că vorbim despre o poză dintr-un meniu la un restaurant, de o poză de pe rețelele sociale sau de o reclamă la TV, toate au în comun pofta pe care ne-o transmit. Dar, în același timp, vorbim despre tehnici diferite de food styling: pentru blog-ul meu, de exemplu, el reprezintă o decorare reală a preparatului, astfel încât să-i iasă la fel oricui încearcă rețeta acasă. Pentru o filmare, lucrurile se schimbă un pic, preparatul trebuie să fie fresh destul de mult timp și aici intervin trucurile fiecăruia.
Foto: Marius Dragne
Este o necesitate în ziua de azi? Pentru cine?
Întotdeauna cred că a fost o necesitate, nu doar în filme și reviste, ci chiar la noi acasă. Îmi aduc aminte din copilărie de platourile cu aperitive de Sărbători, pe care gazda le punea pe masă cu tot felul de aranjamente, sau salatele de boeuf ornate de Crăciun: vrem să „mâncăm“ și cu ochii. Acum doar ni s-au schimbat gusturile, am evoluat, la fel ca în modă.
Cât de important este pentru cel care gătește acasă, pentru o mamă cu mai mulți copii sau atunci când avem invitați? Lumea se teme că răpește timp și resurse: decorațiuni, vase etc.
Vasele și decorațiunile sunt esențiale în cazul meu sau dacă ai mult spațiu în casă. Uite, mie și soțului meu, Marius, ne place tare mult să ne pregătim un brunch bogat acasă, în weekend, și să povestim ce am făcut în săptămâna respectivă. Pozele cu mesele noastre au făcut ravagii pe Instagram și am primit foarte multe comentarii de genul: „Nu pot să cred că voi mâncați așa!“.
Iar de cele mai multe ori nici nu este ceva complicat: o omletă cu o salată, diverse toast-uri și o cană de cafea, adică nimic diferit de ce își poate pregăti oricine acasă. Dar felul cum arată îți schimbă percepția și îți dă impresia că ești la restaurant, deși ești chiar la tine acasă. Iar pentru o mamă cu mulți copii cred că este și mai important (e adevărat că nu e cazul meu încă), pentru că simțul estetic al copiilor este foarte dezolvat și, de cele mai multe ori, nu vor mânca ceva neatractiv vizual. Ai văzut pancakes transformate în ursuleț?
Foto Marius Dragne
Cum ai început tu să faci food styling? Ai făcut cursuri? Există în România cursuri pentru așa ceva?
Din păcate, nu există încă cursuri pentru așa ceva în România, nici pentru fotografie culinară, este o nișă nou-exploatată la noi în țară. Norocul meu a fost să fiu atrasă întotdeauna de frumos și de creație. Ultimii 8 ani mi i-am petrecut într-un studio foto, ca Art Director pentru un site de fashion. Practic, așa îmi construiesc eu acum un fel de mâncare, ca pe o ținută: țin cont de anotimp, textură, cromatică și lumină.
E un moft sau o treabă serioasă, un job? Care e percepția oamenilor? Te-ai lovit de prejudecăți?
Pentru mine nu mai este un moft, acesta este jobul meu drag pe care îl practic zi de zi. Mi-am dat demisia din corporație și acum fac echipă cu soțul meu, care este fotograf culinar. În general, oamenii sunt încântați când aud cu ce mă ocup, nu este un job de care să se lovească des și sunt foarte curioși, îmi adresează multe întrebări. Mai ducem discuții de lămurire cu unii clienți, nu înțeleg costul pe care trebuie să-l plătească pentru o fotografie, când ar putea să cumpere una de pe stock. Așa că, în primul rând, le explicăm cât de important este în 2019 să fii original și să ai în meniul restaurantului tău poza reală cu preparatul.
Cine apelează la serviciile unui stilist pentru mâncare?
Restaurante, laboratoare de dulciuri, branduri cu produse alimentare, pentru ambalaje și reclamă, am făcut food styling chiar și pentru filme.
Ce te inspiră?
Absolut totul: de la anotimp, ținute, cățelul meu, alte rețete, oameni, machiaj, filme. Îmi iau inspirația din tot ce văd în jurul meu.
Foto Marius Dragne
E greu să fii original în această epocă a informației și a rețelelor sociale?
Acum depinde și ce se înțelege prin a fi original, nu am cum să mai inventez eu zmeura sau cartoful. Ca să fii original trebuie să îți dai voie să „think outside the box“, să te expui unor experiențe diverse, să evoluezi constant. Cred că mi-am dezvoltat un stil în toți acești ani și îmi place când îmi spune cineva că și-a dat seama că o poză a fost făcută de mine și de Marius.
Ce ustensile nu-ți lipsesc?
Ooo… Bagajul meu este imens. Chiar mă gândeam la vecinii mei, probabil ei cred că ne mutăm de fiecare dată când plecăm la o ședință foto mai mare. Dar, în general, nu îmi lipsesc o pensetă, un cuțit, câțiva bureți și apa cu glicerină, pe care o folosesc la împrospătarea legumelor și fructelor, soluția este puțin uleioasă, iar picăturile de apă care rămân le dau un aspect fresh.
Care sunt ingredientele/mâncărurile cu care se lucrează cel mai greu? Dar cel mai ușor?
Din experiența mea de până acum, cu înghețata am lucrat cel mai greu, cred că se înțelege și de ce. Iar cel mai ușor de folosit este cafeaua. Asta poate și pentru că primul meu job important ca food stylist a fost pentru un brand de cafea și am exersat mult înainte.
Food styling și pentru filme
Care „creație“ a ta îți este cea mai dragă? Ai vreuna de care nu vrei să-ți amintești?
Da, îmi este tare drag tot ce am făcut pentru filmul „Oh, Ramona!“, poate și pentru că am lucrat împreună cu Marius și m-a ajutat. Toate cadrele sexy – provocatoare cu mâncare au fost puse amuzant în scenă de către noi. Și o creație de care nu vreau să îmi amintesc? Hmm… știu. Am lucrat pentru cartea de rețete care însoțește un aparat electrocasnic și am făcut foarte multe rețete tradiționale. Eu personal nu mănânc carne, dar pentru job pot să lucrez cu orice aliment. Recunosc totuși că a fost o provocare să jupoi o limbă și să o gătesc cu praz și măsline.
Cum se nasc trendurile la nivel mondial? Le urmezi?
Cred că în orice domeniu trendul actual se îndreaptă către naturalețe. Iar în domeniul meu asta se transpune prin anumite tipuri de rețete poate nu atât de elegante, prin forme neregulate pentru veselă, texturi rustice și mate, o lumină mai soft care să te ducă cu gândul la acasă și nu la un studio.
Spune-mi câteva trucuri simple, care să înfrumusețeze un preparat real, nu o fotografie.
Cred că cel mai important truc este să se țină cont de cromatică, cu cât avem mai multă culoare în farfurie, cu atât mai apetisant va părea totul. Chiar am fost invitată într-o emisune unde am împărțit o masă tradițională de Crăciun în două, jumătate aranjată cum este ea servită în mod tradițional în casele oamenilor, iar în cealaltă jumătate, aceeași mâncare, servită în așa fel încât să ne încânte vizual. A fost foarte fain mai ales când am primit mesaje de genul: „Am fost la mama acasă și a aranjat salată de boeuf și sarmalele cum a văzut la tine“.
Foto Marius Dragne
Există „practici înșelătoare“ prin care un preparat să arate perfect, cum vedem pe Instagram?
Evident că există foarte multe și cred că fiecare food stylist își dezvoltă la un moment dat propriile trucuri. Eu nu le folosesc decât pentru ședințe foto foarte lungi, unde poate s-ar face risipă de produsul real. Pot să îți spun despre cafeaua făcută cu sos de soia și detergent, frișcă din cremă de ras și salată dată cu fixativ. „Delicios“, nu-i așa?
Evident, mâncarea e importantă pentru tine. De când gătești? Cum ai început?
Mi-a plăcut de mică să stau în bucătărie, lângă familie. La mine acasă a gătit toată lumea: mama, tata și bunica. Poate un pic mai mult tata… Țin minte că prima oară am făcut un chec, pe care bunica îl făcea marmorat, iar eu mi-l doream cu foarte multă cacao. Așa că, într-o zi am profitat că bunica se uita la un serial și părinții încă nu se întorseseră de la serviciu și am zis să le fac o surpriză: un chec doar din cacao. Evident că eu nu știam că există o rețetă și am pus doar ce îmi aminteam, m-am grăbit așa de tare să fie gata la timp încât am uitat să pun și zahăr. Am gustat din el cald, pudrat cu zahăr pudră, dar când s-a răcit era tare ca piatra, tocmai bun de pus la temelia unei case. Am fost foarte dezamăgită.
Ce îți place să mănânci și ce nu?
Cred că mai mult îmi place să nu fiu singură la masă, să aloc timp de calitate și să nu mănânc pe fugă, la laptop. Îmi plac mult pastele și am făcut o pasiune pentru caracatiță în ultimul timp. O negresă mă duce întotdeauna cu gândul la mama, iar supa cu găluște la tata. Nu îmi place carnea, nici anumite texturi precum cea a scoicilor.
Foto: Marius Dragne
Buna ziua! O intrebare am si eu. Oare unde pot face si eu un curs de food stylist?
Salut Vasile! Din păcate la noi încă nu au apărut cursuri de acest fel din câte știm. Probabil că cea mai bună modalitate în cazul ăsta este să devii autodidact, să ‘furi’ meserie de la una sau de la altul și să cauți ceea ce te interesează pe Net (în limba engleză). Baftă!