Guma de mestecat: bună sau rea? 5 avantaje și 5 dezavantaje

Gumă de mestecat Guma de mestecat: bună sau rea? Imagine: Tabeajaichhalt, Pixabay
Citește mai multe articole despre

Câte arome, atâtea păreri. De-a lungul timpului, opiniile privind guma de mestecat s-au schimbat odată cu îmbunătățirea ingredientelor și a modului de fabricare. În trecut, guma de mestecat era un „dulce” responsabil pentru carii. Astăzi a devenit un aliat prețios pentru menținerea igienei orale, cu condiția să conțină xilitol și nici un fel de substanțe colorante.

Conform celor mai recente studii efectuate în SUA, guma de mestecat modernă conține, pe lângă fluor și xilitol, o proteină specială, KSL, foarte eficientă pentru igiena cavității bucale.

Cu toate acestea, efectele gumei de mestecat asupra sănătății noastre sunt în continuare obiectul unor păreri contradictorii. Există motive pentru care se crede că aceasta dăunează sănătății, dar și motive care arată că guma de mestecat poate avea aspecte pozitive. Important este să nu mestecăm prea mult și să luăm în calcul și posibilele efecte negative.

Să vedem care sunt avantajele gumei de mestecat:

1. Menține igiena orală

Guma de mestecat (cea care conține proteina KSL), dacă e consumată moderat, îmbunătățește igiena orală prin combaterea infecțiilor și a respirației urât mirositoare. Nu doar că ajută la eliminarea reziduurilor alimentare din dinți, dar mecanismul de mestecare stimulează fluxul salivar care scade odată cu vârsta, dar și din cauza unor tratamente. Saliva are puterea de a dizolva zaharurile prezente în alimente și băuturi și de a combate aciditatea cauzată de bacterii. Deoarece saliva conține bicarbonat, are tendința de a stabiliza pH-ul gurii, care devine acid din cauza anumitor alimente. Acest pH acid facilitează debutul plăcii dentare. Cu cât este mai mare cantitatea de salivă, cu atât crește concentrația de bicarbonat, dar și producția altor minerale, care protejează și întăresc smalțul.

Saliva are și o acțiune antibacteriană. Mestecarea gumei fără zahăr timp de zece minute, conform unor studii olandeze publicate în revista Plos One, ar putea capta aproximativ 100 de milioane de bacterii și este deosebit de eficientă, mai ales în primele 30 de secunde de mestecare. Guma de mestecat fără zahăr protejează smalțul dinților, în schimb, cea cu zahăr poate duce la dezvoltarea cariilor. Ingredientele prietenoase ale dinților sunt xilitolul (sau îndulcitorul E 967), numit și „zahăr din lemn” și fluorul. Xilitolul este un zahăr natural care nu permite bacteriilor să producă acizi corozivi pe smalțul dentar.

2. Crește ritmul cardiac, și astfel fluxul de sânge către creier

Guma de mestecat îmbunătățește activitatea creierului, deoarece stimulează producerea de insulină (hormon care, pe lângă funcțiile sale principale bine cunoscute, s-ar părea că activează și zonele creierului legate de memorie), promovând astfel o bună concentrare și luciditate mentală. În urma mai multor teste efectuate, psihologii au descoperit că există o legătură între mișcarea maxilarului în timpul mestecării și creșterea memoriei. În timpul mestecării, în special, a fost detectată o activitate la nivelul hipocampului, localizată în lobul temporal. Altă explicație ar fi că mestecarea crește ritmul cardiac și implicit circulația sangvină la nivelul creierului.

3. Combate anxietatea și stresul

Mestecată timp de 15 minute, guma reduce stresul și anxietatea. S-au efectuat cercetări asupra studenților aflați în timpul examenelor: s-a constatat că studenții care mestecau gumă erau mai relaxați și mai concentrați decât ceilalți.

4. Ajută la slăbire

Unii cercetători au arătat că un consum regulat de gumă de mestecat te poate ajuta să slăbești, deoarece reduce nivelul de cortizol (hormonul stresului) și, totodată, senzația de foame și nevoia de a mânca pe fond nervos. Guma de mestecat poate atenua senzația de foame sau pur și simplu pofta, dorința bruscă de gustare sau de mâncăruri bogate în grăsimi care amenință silueta.

Totuși, există păreri diferite. Unii cercetători consideră că aceasta creează o momeală tranzitorie împotriva poftei de mâncare, stimulând contracțiile intestinale, și crescând astfel, senzația de foame până la următoarea masă. Alții susțin că guma de mestecat satisface pofta și ajută la limitarea gustărilor, în special a dulciurilor (e mai bine să mesteci gumă decât să ronțăi chipsuri).

5. Ajută la îmbunătățirea digestiei

Un studiu publicat în 2013 susține că mestecarea unei gume după o operație ar stimula întregul sistem digestiv. Pentru a face acest lucru, guma trebuie mestecată rapid pentru a relua tranzitul intestinal. Prin stimularea secreției salivare și, indirect, a undelor contractile ale stomacului care ajută la avansarea bolusului alimentar, guma de mestecat ar putea facilita digestia. Totuși, mestecarea gumei pe stomacul gol nu este sănătoasă. Doar după masă, deoarece favorizează digestia și crește producția de acizi gastrici. Potrivit experților, este bine să mestecăm gumă de cel mult trei ori pe zi, maximum 45 de minute. Guma de mestecat favorizează introducerea aerului în stomac, provocând astfel balonare și flatulență.

Guma de mestecat: bună sau rea? 5 avantaje și 5 dezavantaje - 1

Consumă gumă de mestecat cu xilitol! Imagine: Pixabay

Pe lângă avantajele amintite, guma de mestecat are și câteva dezavantaje, de luat în calcul:

1. Poate crește consumul de junk food

Contrar cercetărilor care arată că guma de mestecat reduce nu doar nevoia de a mânca, dar și foamea și cantitatea de mâncare, s-a dovedit că persoanele care mestecă gumă, mănâncă alimente mai puțin nutritive decât cei care nu fac acest lucru. De exemplu, guma de mestecat stimulează mai puțin nevoia de a mânca fructe și mai mult pe cea a consumului de junk food.

2. Atenție la aspartam!

Acest îndulcitor conține o substanță cunoscută sub numele de fenilalanină (Phe sau F), dăunătoare pentru persoanele care suferă de fenilcetonurie, o boală ereditară care afectează sistemul nervos.

3. Poate provoca tulburarea ATM (articulația temporo-mandibulară)

Guma de mestecat poate provoca dezechilibrul muscular al maxilarului (dacă mesteci pe o parte mai mult decât pe cealaltă) și chiar o tulburare ATM, care poate deveni o afecțiune cronică dureroasă. Când un grup muscular este supraîncărcat, mușchii pot fi determinați să se contracte, iar pe termen lung, vei simți dureri precum cele de cap și de dinți.

4. Carii, tartru și multe altele

Zahărul conținut în guma de mestecat se lipește de dinți. Aceasta implică acumularea de bacterii în gură, determinând formarea cariilor sau a tartrului, printre alte afecțiuni orale. Dacă mesteci o gumă dulce, nu uita să-ți speli întotdeauna dinții la final, pentru a îndepărta zahărul.

5. Dureri de cap la adolescenți

Se știe că adolescenții sunt mari amatori de gumă de mestecat. Dacă un adolescent mestecă regulat gumă și suferă de dureri de cap, poate exista deja o legătură între cele două aspecte.

A fost realizat un studiu pe treizeci de persoane cu vârsta cuprinsă între șase și nouăsprezece ani, care deseori mestecau gumă și suferiseră de migrene cronice sau dureri de cap provocate de tensiune. După o pauză de o lună, în care nu au mestecat gumă, nouăsprezece persoane au observat dispariția totală a durerilor de cap, în timp ce alți șapte adolescenți au înregistrat o reducere a frecvenței și a intensității durerii. Douăzeci și șase dintre adolescenți au reluat apoi consumul de gumă de mestecat, observând o revenire a migrenelor în câteva zile.

Cercetătorii susțin că durerile de cap pot fi legate de ATM-ul cauzat de guma de mestecat, care la rândul său provoacă migrene. Cercetările anterioare au sugerat, de asemenea, că în contact cu aspartamul, gingiile pot provoca dureri de cap.

*

Atenție, guma de mestecat nu înlocuiește periajul, dar, în cazul în care nu ai posibilitatea să-ți speli dinții în intervalul de 20 de minute după ce ai terminat de mâncat, mestecarea unei gume te ajută să elimini resturile alimentare. De preferat, să conțină xilitol!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *