Pe Rareș Năstase îl vedem foarte des implicat în reportaje menite să schimbe viața românilor… sau cel puțin să le atragă atenția asupra lucrurilor care nu merg bine în țara noastră. Alături de colegii săi de la emisiunea România, te iubesc! – o echipă de jurnaliști foarte talentați și dedicați -, cutreieră toată țara pentru a descoperi subiecte interesante, dar în plus, adună și experiențe culinare despre care puteți afla mai multe în interviul de mai jos.
Spui despre tine că ești „român pasionat de muncă bună, călătorii, mâncare și mașini”. Te pasionează mai degrabă mâncatul sau gătitul?
Mâncatul. Cu gătitul am rămas la rețetele și modurile de preparare din perioada burlăciei. Am norocul să am o soție care gătește fabulos, extrem de gustos. Sunt un gurmand și îmi place mult cum gătește.
Să te mai întreb cine gătește mai des la voi acasă?
Soția, fără echivoc. Eu rar fac o omletă, ceva tras repede la tigaie, fără rețete complicate pentru că nu mă pricep.
Îi implicați și pe cei mici în bucătărie?
Pe cei mici îi provocăm mai ales la produsele din preajma sărbătorilor, la unele deserturi de Crăciun, de Paște.
Tu ai copilărit în Oltenia, dar studenția ți-ai petrecut-o în Banat. Ce zonă ți-a influențat mai tare preferințele culinare?
Îmi plac enorm mâncărurile românești, îmi place că pot identifica o regiune sau alta în funcție de ce găsesc în farfurie. Călătoresc mult și, la acest moment, pot spune că cel mai bine se mănâncă în Maramureș și Bucovina. Dar stai, că îmi vin în minte produsele lipovenilor din Deltă. Chiar, ați mâncat chiftele din obraji de știucă? Dar slană din… burtă de somn, ținută la rece? Sau mâncarea din Harghita, ciorbele cu tarhon de la Sibiu. Greu, mi-ai dat greu la întrebarea asta. (Râde). Oricum, sarmale și carne la garniță, ca la părinți, în Oltenia, mai rar. Și pun ai mei niște murături și fac niște dulcețuri… Tata e farmacist și le face minuțios, cu rigoare de laborator. În Banat, sunt o nebunie supa cu tăiței de casă, cârnatul, clisa cu boia, gogoșile, găluștele și alte deserturi. Mama e din Prahova și mi s-a întâmplat ca pe Valea Prahovei, sau pe la Cheia, să găsesc mâncare… ca la mama acasă.
Ce dietă ai urmat în pandemie? Ai vrut să slăbești sau pur și simplu ai avut un program mai strict al meselor, care a dus la aceste rezultate?
Low-carb. 40 de grame de carbohidrați pe zi. Fără zahăr – dulciuri și băuturi carbogazoase. Fără pâine. La mine așa funcționează.
Crezi că și bărbații resimt o presiune socială legată de slăbit sau aceasta este specific feminină?
Mai puțin. Dar în televiziune cred că și asta contează, look-ul e important. Să spunem că bărbaților le e ceva mai ușor să ascundă kilogramele în plus. Și cred că slăbesc mai repede.
Ai investigat diverse cazuri, printre care și pe cel legat de produsele naturiste. S-a schimbat percepția oamenilor asupra acestora? Crezi că în continuare avem un deficit în privința educației?
Cred că mulți români își iau informații exclusiv de pe internet, fără să apeleze la un specialist. Sau când apelează, nu merg la un specialist, ci la persoane despre care au auzit că dau sfaturi. E un domeniu în care se vând iluzii, de multe ori. Problema nu e că sunt înșelați, cât aceea că ar putea să își facă rău, dacă procedează după ureche, cum se spune. Dar, da, cred că unii dintre oameni se informează mai bine decât în trecut, au acces mai facil la informație bună, corectă. Cred că și aici ține de analfabetismul funcțional, de rata mare cu care se iese din școala românească. Unii dintre români nu își explică procese, nu pun întrebări, iau de bune anumite indicații total eronate. Și e și un domeniu cu păreri atât de împărțite, diametral opuse, chiar în privința specialiștilor. Unii spun că se face bine detox cu sucuri de fructe, alții că, din contră, afectezi și mai mult ficatul.
Care crede Rareș Năstase că sunt problemele majore din industria agroalimentară, care ne afectează pe noi, cetățeni ai României? Ce ar trebui schimbat?
Conservanții, produsele cu multe E-uri, faptul că există un dublu standard în privința diverselor produse din estul Europei, față de ce găsim în Vest. Am filmat o campanie pentru Știrile ProTV și emisiunea România, te iubesc! și am descoperit multe diferențe în compoziția produselor din carne, brânzeturi etc. Tendința de îngrășare la copii, obezitatea infantilă – acolo cred că e o problemă. Copiii mănâncă de la vârste mici tot felul de chipsuri, jeleuri și alte produse. În loc de pachețel, unii dintre ei primesc bani de buzunar și atunci nu știu dacă fac cele mai bune alegeri.
Consideri că ar trebui să avem programe de educație și de stimulare a alimentației sănătoase la fel de active, așa cum sunt și cele pentru combaterea consumului de tutun?
Da, educația pentru alimentație sănătoasă și educația economică de bază sunt două dintre subiectele importante care ar trebui predate din copilărie.
Crezi că va mai putea fi România „Grânarul Europei” vreodată?
Teoretic da, practic nu, pentru că nu cred că se mai dorește asta. Nu din afară, ci pe plan național și local. Nu sunt la curent cu ponderea suprafețelor cultivate, dar nu mai avem acel sistem centralizat, unitar – e o piață liberă, concurențială, europeană, mondială, în care agricultura e influențată de multe lucruri. Nici nu cred că ar trebui să fim grânarul Europei, avem un potențial mare și cred că trebuie încurajați mai mult micii producători, agricultorii.
Cât de greu îi este unui producător român să își comercializeze produsele în super-marketurile din România? Există vreo evoluție în acest sens, față de acum 10 ani?
Cred că, în primul rând, are problema găsirii forței de muncă. Nu prea mai vor românii să muncească în agricultură, în cea de la noi. Nici nu-i ușor. Apoi, știu că marii retaileri au pretenții în privința aprovizionării pe o perioadă mai mare de timp. Aici contează mult ca micii producători să își unească forțele. Dar am găsit și concepția greșită, oameni care pleacă din start de la premisa că nu au deloc intrare în supermarketuri și nici acces în piețe. Greșit, mulți dintre ei nici măcar nu încearcă. Bineînțeles, diferă de la caz la caz, dar cred că retailerii sunt în general interesați, în sezon, să aibă produse proaspete, de la producători locali și unii chiar promovează intens latura aceasta.
Și mai cred că avem nevoie și de educarea gusturilor, românii trebuie să aibă o cultură, să învețe de ce un produs e mai scump decât altul – atunci când și este mai bun decât altul. Produsele românești, cele de calitate, se obțin mai greu și, implicit, nu sunt neapărat ieftine, deși provin de pe plan local. Ieftin și bun, ieftin și de calitate – se găsește tot mai greu și ar trebui să ne scoatem din minte sintagma aceasta.
Ce subiecte vom mai putea urmări la „România, te iubesc”? În ce alte proiecte ești implicat?
Lucrez la 3 anchete, concomitent, nu vreau să intru în detalii. Două țin de mediu și de protecția lui, iar a treia are legătură cu unele situații din afara țării.
Ai mers cu emisiunea aceasta prin toată țara. Unde te-ai întoarce doar pentru mâncarea de care ai avut parte, și evident, ca să vezi problemele s-au rezolvat? 🙂
Am spus mai devreme: Maramureș, Bucovina, Delta, Harghita-Covasna. Adică aș face România roată, fără să ocolesc centrul. (Râde)
Ce planuri de viitor ai? Care este cel mai mare vis al tău?
Nu obișnuiesc să fac planuri și previziuni. Nu de lungă durată. Mai degrabă dorințe imediate. Vreau să fiu sănătos, eu și ai mei, familia, părinții și, mai apoi, vin ele și celelalte. Nu am cel mai mare vis, iau lucrurile așa cum sunt. Țin cont de pasiunile mele, nu le ignor. Și îmi place să copilăresc. Să mă refugiez în joacă și joc. Mi-aș dori o cabrioletă, asta ar fi un deziderat așa, pe termen scurt. Și să călătoresc, să reîncep filmările cu români faini, din diaspora.
Ce nu ai mânca niciodată?
Lilieci, câini, pisici.
Cu ce mâncare asociezi copilăria?
Supă de cocoș cu fidea de casă, ouăle fripte direct în raină (cratiță), turnate peste carnea din untură, peste care se mai aruncă niște roșii proaspete, cartofi cu brânză rasă, pateu de casă, amestecat cu unt. Lapte acru, turnat direct din putinei, după ce ne puneau bunicii să îl batem bine că era gros, de abia curgea. Ouă moi, fierte, la cănuță, sau umplute, înecate în maioneză, sarmele mici, oltenești, pomana porcului. Multe.
Cel mai mare dezastru în bucătărie a fost când…
A explodat o sticlă de vin roșu, de țară.
Care este restaurantul preferat din București sau orice alt oraș din țară?
Ar fi nedrept să dau un singur nume, sunt multe. Multe locuri în care e vorba de toată experiența culinară, nu doar de mâncat. Cred că în gastronomie stăm tot mai bine, se mănâncă tot mai bine, mai rafinat, mai sofisticat, mai diversificat.
Care este preparatul cu care te poți lăuda că îți iese cel mai bine?
Ceva rapid, tras la tigaie. Sau mușchiuleț de porc, la cuptor, cu vin, usturoi și rozmarin. Nu știu să fac mâncăruri complicate.
Dacă te-ai muta într-o țară pentru specificul ei culinar, care ar fi aceea?
Într-o suburbie a Barcelonei, de exemplu, să fie tot anul vară. Acum, că țara asta vine la pachet și cu specificul ei culinar, pe care îl apreciez mult, e deja un plus. Apoi ar fi Italia, Austria.
Rețeta preferată a lui Rareș Năstase, pe care ar recomanda-o și cititorilor SoDelicious este…
Copănele de pui, la cuptor, cu 40 de căței de usturoi. Incredibilă! Iar la desert, pere tatin, cu sos de caramel și aluat crocant, din foietaj. Cu anason la mijloc, și o cupă de înghețată de vanilie lângă ele. Nebunie curată!