INTERVIU: Ioana Maria Moldovan, omul din spatele poveștilor

Ioana și Andreu
Citește mai multe articole despre

Ioana Maria Moldovan nu este doar prezentatoare a jurnalului Focus din inima României de la Prima TV, ci este și omul din spatele multor povești… Am aflat cu ce mâncare a fost cucerită de Marian, cel alături de care merge pe același drum de 16 ani, dar ne-a împărtășit și din rețetele ei preferate, care, credeți-ne pe cuvânt, sunt delicioase!

O vedem aproape zilnic la știri, iar în fiecare marți, de la ora 20:00, ne așteaptă online La Povești, unde ne împărtășește întâmplări de suflet, adevărate, cu și despre oameni extraordinari. Povești ce merită spuse, ascultate și duse mai departe. În interviul de mai jos aflați despre prima ei experiență în bucătărie, dar și cu ce se răsfață în weekend, alături de cei dragi.

Cine gătește cel mai des la voi în familie?

Cel mai des gătește minunea Andrei-Ioan, în noua lui bucătărie roșie ca focul. Ne gătește zilnic micul dejun. E un mic Chef cu o imaginație bogată. Dar revenind în bucătăria oamenilor mari, aici intrăm atât eu, cât și Marian.

Îți aduci aminte când ți-a gătit Marian prima oară și ce?

Da. Nici nu am cum să uit, pentru că mâncarea făcută de el acum 15 ani a devenit specialitatea casei: creveți, sos de usturoi, orez cu porumb și un vin alb bun.

Andrei a trecut de perioada de diversificare. Ce îi pregătești acum cel mai des? Are vreun fel de mâncare preferat?

Venirea pe lume a lui Andrei-Ioan şi începerea diversificării nu m-au transformat într-o bucătăreasă, deşi intru mai des în bucătărie pentru el. Îi fac lucruri simple, rapide, combin legume cu ficăţei sau cărniţă, iaurturi cu fructe… nimic complicat. Nu îmi ia mai mult de 30 de minute să-i pregătesc masa. Şi, cum are 3 mese pe zi, o oră şi jumătate e alocată gătitului.

https://www.instagram.com/p/B_pghtuJwh-/

Care e bucătăreasa lui favorită: tu sau mama ta?

Răspuns final: mama mea, bunica Bio a lui Andrei. Ea e bucătăreasa preferată nu doar a lui Andrei, ci și a întregii familii.

Crezi în diete? Ai ținut vreodată vreun regim special?

Cred într-un stil de viață sănătos, echilibrat, fără excese și sport. Am ținut o singură dată, acum vreo opt ani, un regim cu mese la ore fixe. Țin minte că într-o lună, atât cât am ținut, slăbisem șase kilograme având cinci mese pe zi. Nu a fost foarte ușor, că sunt o pofticioasă. În rest încerc să mănânc câte puțin din fiecare, deși după naștere încă am mai rămas cu câteva kilograme care parcă nu vor să plece. Dar recunosc că nici nu le-am declarat război.

Ioana Maria Moldovan în bucătărie

Ioana Maria Moldovan în bucătărie

Știu că influența săsească în bucătărie te face să mai scapi câte o lingură de zahăr în mâncare. Este și cazul tău?

Viața îmi e dulce, deci nu mai e nevoie de zahăr, chiar dacă îmi plac dulciurile.

Sari vreodată peste micul dejun? Câte mese ai pe zi, ținând cont de programul tău încărcat?

Acum doi ani și șase luni, când mi-am strâns pentru prima dată la piept mogâldeața, viața mi s-a schimbat radical și abia din acea clipă a căpătat, în sfârșit, un sens! Din acel moment magic, totul se învârte în jurul lui Andrei-Ioan, pe al doilea plan tot el e, așa că sar peste multe, nu doar peste micul dejun. Dar nimic nu se compară cu minunea de a fi mamă. O minune ce nu se poate descrie în cuvinte, ea se simte, se trăiește, restul e poveste.

Ai vreun show culinar favorit la care te uiți?

În ultima perioada poveștile, cântecele pentru copii, cifrele, literele, culorile și jucăriile îmi ocupă tot timpul.

Cu ce îi răsfeți pe Marian și pe Andrei în weekend-uri?

Sunt singura femeie din familie, deci eu sunt răsfățat, și nu doar din punct de vedere culinar. În weekend-uri băieții gătesc sau mă scot la masă în oraș.

Ioana Maria Moldovan și băieții ei... :)

Ioana Maria Moldovan și băieții ei… 🙂

În curând va fi ziua ta. Îți dorești ceva în mod deosebit?

Luna aceasta, mai precis pe 9 august, împlinesc 38 de ani. Ca-n fiecare an sunt sigură că voi primi foarte multe mesaje pe telefon, mail, paginile mele de socializare. Anul acesta îmi doresc ca fiecare gând, urare, să se transforme într-un sms dat la 8864 cu textul GLAS. Împreună putem da o șansă copiilor nonverbali să-și audă glasul.

Povestește-ne mai multe…

Campania se numește “Copiii cu dizabilități vor să învețe” și e destinată copiilor nonverbali și a celor cu tulburări neuropsihomotorii din școala Conil. Scopul companiei este de a cumpăra echipamente speciale: calculatoare cu comandă cu ajutorul ochilor, harduri și softuri asistive. Pentru un copil atipic, costul tehnologiei adaptate lui se ridică undeva la 5000 de euro. Cu un simplu SMS putem scrie o filă importantă în povestea copiilor speciali.

Ioana Maria Moldovan și copiii de la asociația Conil

Ioana Maria Moldovan și copiii de la asociația Conil

Este foarte frumos că faci acest gest de ziua ta. Acum am înțeles despre ce este vorba. Mai sunt și alte proiecte în care ești implicată?

Sunt voluntar de șapte ani al Asociației Conil și am făcut împreună foarte multe proiecte cu și despre copii. Momentan sunt ambasador al proiectului “Creatorii de povești”, născut în pandemie și derulat online via Zoom. Cel mai important lucru pentru mine este că am acceptat cu mare drag să mă implic împreună cu Andrei-Ioan, pentru că este un proiect al copiilor pentru copii.

Alături de 21 de elevi am scris trei povești pline de aventuri, iar pe 12 septembrie vom avea la Muzeul Satului, lansarea cărții. Banii obținuți din vânzarea ei vor merge tot spre terapiile copiilor cu dizabilități ai Asociației Conil.

Ce preferă Ioana Maria Moldovan

Gătitul acasă sau mâncatul în oraș?
Mâncatul bunătăților primite pachet de la mama… Un pachet care face 325 de km, dar merită așteptat.

Restaurant sau street-food?
Ambele… Depinde de ce am poftă să mănânc.

Românesc sau franțuzesc?
Românesc, ca la mama acasă!

Vin sau pălincă?
Un vin bun, o pălincă din Ardeal și o bere rece… Dar în top e limonada, apa, fresh-ul… Iar alcoolul doar la ocazii speciale.

Langoși sau gogoși?
Și langoși și gogoși, dar pe rând! Plus un vargabeleș.

Ce nu ai mânca niciodată?

Viața m-a învățat să nu spun niciodată niciodată. Așă că rămâne de văzut ce-mi rezervă viața din punct de vedere culinar.

Cu ce mâncare asociezi copilăria?

Laptele de pasăre îmi aduce aminte de copilărie, de mama, de casă. A rămas şi acum dulcele meu preferat. Îmi aduc aminte cu drag că până la vreo patru ani, mama mă păcălea că este tare greu de făcut, că trebuie să stea la pândă cu orele, să prindă pasărea bună, care dă un lapte pe măsură. Pe cât de curioasă eram şi mâncam pe nerăsuflate desertul, pe atât de supărată eram pe mama că nu mă lua şi pe mine să stau la pândă. Mereu plângeam că nu văd şi eu cum prinde pasărea, cum îi vorbeşte şi cum prepară un desert aşa de bun. Doar când aud numele desertului și îmi aduc aminte, zâmbind, de povestea copilăriei.

Cel mai mare dezastru în bucătărie a fost când…

Aveam doar 12 ani când am decis că trebuie să intru pentru prima dată pe cont propriu în bucătărie. În mintea mea eram deja mare și sincer, nu m-am mai mulțumit cu postul de ajutor necalificat, voiam să fiu eu șefa printre vasele și cratițele frumoase ale mamei. O dorință pe care recunosc că am ținut-o ascunsă de ai mei, care îmi spuneau mereu că sunt prea mică și oricum voi avea timp să gătesc când voi fi la casa mea. Chestia asta cu “prea mică” m-a ambiționat și mai tare, iar într-o zi, rămasă singură acasă, m-am pus rapid pe treabă. Am luat sorțul mamei, cartea de bucate și mi-am zis că e floare la ureche să fac niște amărâte de clătite. Am vrut să fie o surpriză pentru ai mei, dar până la urmă nu a fost decât o încercare eșuată care m-a ținut în următorii ani departe de bucătărie. Norocul meu a fost însă că a venit la timp mama acasă, căci altfel poate interveneau direct pompierii. Oricum, mama a rămas fără cuvinte când și-a văzut bucătăria care era de nerecunoscut, la fel ca și mine care eram din cap până-n picioare plină de făină, zahăr și evident foarte speriată. Cu toate acestea, mama nu m-a certat și nici nu m-a “concediat”. Am rămas ajutorul ei de nădejde în bucătărie, dar de fiecare dată mă tachinează cu prima experiență culinară, de care ne amintim cu zâmbetul pe buze.

INTERVIU: Ioana Maria Moldovan, omul din spatele poveștilor

Preparatul ardelenesc pe care oricine ar trebui să îl încerce…

Un singur preparat?! Cred că glumești… Lista e lungă și-ncepe cu lucicoș, ciorbă de tarhon, papricaș de pui, gulaș, bulz ardelenesc, gomboț cu prune, vargabeleș și mă opresc aici că-mi plouă-n gură doar când le scriu.

Dar cele mai bune coaste unde se mănâncă?

Până acum, cele mai bune coaste le-am mâncat la Costelăria de pe Barbu Văcărescu.

Rețeta ta preferată, pe care ai recomanda-o și cititorilor SoDelicious este…

Sunt pofticioasă, dar nu am o rețetă preferată. Le recomand însă cititorilor SoDelicious paste cu pui, sos picant și ardei gras. E o rețetă pe care Marian a învățat-o la o filmare. Mi-a povestit cum se face și mai ales cât de bună e, așa că am zis hai să o încercăm și noi. E o mâncare ușoară, gustoasă și, în plus, se prepară foarte repede și fără bătăi de cap.

Paste cu pui, sos picant și ardei gras

  • 200 g piept de pui tăiat cubulețe;
  • 250 g de paste mezze;
  • un ardei gras tăiat cubulețe;
  • 50 g de parmezan;
  • condimente : cimbru, busuioc, oregano, boia iute, sare, piper.
  • sos iute special pentru paste;
  • și – obligatoriu – un gram de talent și un strop de iubire.

Punem o oală cu apă pe foc. Când începe să fiarbă, adăugăm sarea și pastele. În acest timp am pus cubulețele de pui într-o tigaie cu puțin ulei de măsline, apoi, când au început să se rumenească, am adăugat ardeiul gras tăiat cubulețe. Am presărat și condimentele: cimbru, busuioc, oregano, boia iute, sare, piper, după gust, și le-am amestecat continuu la foc mic, câteva minute. Între timp, am scurs pastele și le-am așezat într-o farfurie, după care am turnat sosul iute și am pus cubulețele de pui și ardei. Pe deasupra am presărat parmezan. Poftă bună!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *