Natura este foarte generoasă și ne oferă o mare varietate de plante comestibile din flora spontană, mai ales în această perioadă a anului. Leurda, usturoiul sălbatic sau „usturoiul ursului” cum i se mai spune, este una dintre acestea.
Numele de „usturoiul ursului” se pare că vine de la faptul că urșii, după lunga hibernare de iarnă, profită de numeroasele proprietăți ale leurdei, hrănindu-se în cantități mari cu această plantă, pentru a-și recăpăta energia. Sezonul leurdei corespunde cu sfârșitul hibernării lor. Primele frunze răsar între februarie și martie, mugurii în jurul lunii aprilie, iar florile albe din aprilie până în iunie, dar având în vedere creșterea continuă a temperaturii, poate înflori deja în martie. O poți găsi în pădure, pe pajiști, în șanțuri. Preferă zonele din apropierea râurilor, pârâurilor, canalelor și depresiunilor, în care băltește apa de ploaie. Perioada de colectare este cuprinsă între aprilie și iunie.
Leurda este utilizată pe scară largă în țările nordice pentru calitățile sale medicinale naturale și pentru multiplele sale proprietăți terapeutice. Leurda este un bun purificator, antiseptic, antiastmatic, hipotensiv, diuretic, vasodilatator, antifebril. O altă caracteristică utilă este aceea că fiecare parte a acestei plante poate fi folosită în întregime, oferind beneficii enorme organismului, atât intern cât și extern.
Leurda poate fi găsită în pădure. Imagine de la Pixabay
Proprietăți terapeutice
Proprietățile terapeutice ale leurdei sunt recunoscute la nivel medical:
- are efecte antibiotice și antifungice;
- este un diuretic puternic și eficient;
- are capacitatea de a scădea în mod natural nivelul de colesterol rău din sânge;
- purifică sângele;
- conține cantități foarte mari de vitamine și minerale esențiale: este bogată în vitamina A, vitamina B, are conținut ridicat de vitamina C, vitamina PP și fitohormoni;
- are proprietăți hipotensive, adică de reglare a bătăilor inimii, ajutând la scăderea tensiunii arteriale;
- previne căderea bruscă a părului;
- are proprietăți calmante și de purificare pentru toate tipurile de piele;
- conține un ulei esențial bogat în sulf (de unde și mirosul caracteristic usturoiului) folosit, printre altele, în cazul reumatismului și pentru purificarea intestinelor;
- este antiseptic.
Cum poți folosi leurda în bucătărie?
Așa cum am amintit mai sus, de la leurdă se consumă atât bulbul, cât și frunzele și chiar florile crude sau fierte. Gustul său este mai delicat și mai plăcut decât al usturoiului obișnuit, fără a cauza aceleași efecte secundare.
Folosește frunze de leurdă în preparate
Frunzele, foarte aromate, pot fi adăugate în cantități mici în salate mixte de primăvară sau pot fi folosite pentru a face un pesto, urmând rețeta originală și înlocuind frunzele de busuioc cu cele de leurdă.
Aromatizează salata de legume cu frunze proaspete de leurdă! Imagine de Sasha Rzhondkovsky – Pixabay
Frunzele proaspete pot fi, de asemenea, mărunțite și congelate în pungi bine închise.
Frunzele tinere sunt folosite pentru a da gust mâncărurilor de pește, salatelor, sau presărate peste brânzeturi moi și cartofi fierți.
Bulbul de leurdă
Pe lângă frunze, bulbul poate fi folosit, mai ales în preparate gătite, omlete, quiche-uri, plăcinte savuroase sau focaccia. După ce a fost mărunțit, bulbul poate fi folosit pentru a condimenta sosuri, paste, supe, ciorbe, cartofi, pește și cușcuș, salate și preparate din carne, oferind o aromă specială și mai intensă decât cea a usturoiului obișnuit.
Florile
Partea cu flori poate fi folosită pentru infuzii, omlete și măști de înfrumusețare.
2 rețete de pesto de leurdă
Leurda se pretează deosebit de bine la prepararea pesto-ului clasic, într-o versiune mult mai delicată și mai rafinată decât cea cu busuioc.
Ingrediente pentru prima rețetă:
500 g de frunze tinere de leurdă – circa 30 de frunze (de preferat să fie recoltate înainte de înflorirea plantei)
250 ml ulei de măsline extravirgin
80 g de parmezan
100 g de nuci tocate
Mod de preparare:
Spală și usucă frunzele de leurdă și pune-le într-un mojar sau într-un mixer, împreună cu nucile și parmezanul. Condimentează cu sare, piper și toarnă o picătură de ulei.
Amestecă totul și toarnă puțin câte puțin din uleiul de măsline. Trebuie să rezulte o pastă omogenă, cremoasă și consistentă. Dacă este necesar, adăugă mai mult ulei sau parmezan, pentru a obține consistența dorită.
Pentru păstrarea optimă a pesto-ului, poți folosi un borcan etanș, pe care îl vei umple până la margine, turnând o picătură de ulei peste el. Depozitat într-un loc rece și uscat, pesto-ul tău poate fi păstrat un an întreg. Confirm din experiența personală.
Pesto de leurdă.
Imagine de la RitaE – Pixabay
Ingrediente pentru cea de-a doua rețetă de pesto:
60 g frunze de leurdă
6 roșii uscate
30 g de nuci
2 linguri de fulgi de drojdie uscată
20 ml ulei de măsline extravirgin
Mode de preparare:
Spală și usucă frunzele de leurdă.
Rehidratează roșiile uscate și nucile câteva ore în apă proaspătă. Clătește și dă-le deoparte.
Adaugă toate ingredientele într-un blender și amestecă până vei obține o cremă omogenă. Dacă este necesar, adaugă câteva linguri de apă pentru a se dilua mai bine amestecul.
Păstrează sosul pesto la frigider într-un borcan de sticlă, adăugând puțin ulei de măsline, dacă este necesar.
Poți înlocui nucile cu semințe de pin, fistic, caju, migdale sau alte fructe și semințe oleaginoase.
De asemenea, poți folosi brânză condimentată de capră sau de oaie, în loc de fulgi de drojdie uscată.
Acest pesto este delicios pus pe biscuiți crocanți, pentru a aromatiza o salată, o ciorbă sau pentru a condimenta spaghetele din dovlecei. Sunt delicioase în locul celor clasice.
Mare atenție, nu confunda leurda cu alte plante asemănătoare, dar necomestibile sau chiar otrăvitoare! Dacă nu reușești să o recoltezi singur, cumpără leurdă din piețe.
