Maiaua, cum se face și ce beneficii are

maia Imagine de Thomas Bock via Pixabay

Așa cum am mai spus și în alte articole, oamenii sunt din ce în ce mai preocupați de ceea ce mănâncă, sunt mai atenți la eticheta produselor pe care le găsesc pe rafturile magazinelor și nu de puține ori sunt de-a dreptul dezamăgiți de faptul că producătorii de alimente se folosesc tot mai des și mai mult de amelioratori de gust și culoare, substanțe care nu sunt întotdeauna benefice organismului.

Și pâinea, un aliment de bază la români, intră pe lista alimentelor de care oamenii au devenit din ce în ce mai nemulțumiți, iar acum încearcă să redescopere gustul de odinioară al unei pâini bune, cu o textură plăcută și aerată.

Pâinea a luat naștere în jurul anului 2300 î.Hr la egipteni. Ei sunt cei care au descoperit că amestecul de apă, făină și aer face bule după mai multe zile și își mărește volumul. Apoi egiptenii și-au dat seama că dacă acest amestec este adăugat unui aluat nedospit și se lasă câteva ore la aer, rezultatul constă într-o pâine dulce și gustoasă. De aici și până la a pune bazele unui procedeu prin care să se obțină pâinea în întreaga lume nu a mai fost decât un pas. Acest tip de dospire a stat la baza brutăriei până când a apărut drojdia ce se găsește și acum în comerț.

Dospirea aluatului în cazul în care apelezi la maia se face datorită unor reacții chimice declanșate de bacteriile și enzimele din maia și din aer, dar și datorită mineralelor din sare.

maia

Imagine de Markcraemers via Pixabay

De ce s-a renunțat la maia în favoarea drojdiei comerciale

Pentru că aceasta din urmă dă rezultate mai rapide, dar pâinea cu maia are mai multe beneficii pentru organism, spun specialiștii.

Pâinea cu maia conține doar 3 ingrediente și anume apă, făină și sare și poate rezista mult mai mult în timp decât cea clasică cu drojdie, care a doua zi de la coacere își pierde gustul și care se strică destul de repede.

Maiaua fermentează mai mult cu ajutorul unor bacterii care se numesc Lactobacillus, ce consumă zahăr și formeză gaze de dioxid de carbon și hidrogen.

Din fermentarea naturală a aluatului cu maia organismul are parte de mult mai multe avantaje decât din dospirea pâinii cu drojdie.

O altă diferență importantă între pâinea cu maia și cea cu drojdie este că cea cu maia are un indice glicemic mai scăzut, deci este o alegere mai sănătoasă, mai ales pentru persoanele diabetice. Pâinea cu maia are un indice glicemic de 68, iar cea obișnuită are indicele 100.

Pâinea cu maia este recomandată și persoanelor care au intoleranță la gluten pentru că prin procesul de fermentație cu maia, proteinele din gluten sunt dezactivate parțial sau chiar total.

Există persoane care au intoleranță sau sensibilitate mare la această proteină, așa că dacă este și cazul tău, poți afla informații prețioase din articolul de mai jos:

Mic ghid în dieta fără gluten

Maiaua mai face un lucru însemnat pentru organismul uman. Aceasta neutralizează acidul fitic din cereale, acid care împiedică absorbția mineralelor de către corp. Conţine probiotice importante pentru digestie, iar substanțele nutritive din cereale sunt absorbite mai bine de către organism.

Pâinea cu maia ajută la repopularea tractului intestinal cu bacterii bune, deci joacă un rol important în îmbunătățirea digestiei, lucru pe care nu îl putem spune însă despre drojdia care se găsește în comerț.

Ce sunt probioticele și care sunt beneficiile lor asupra organismului

Cum se obține maiaua

Fie o cumperi de la cineva care face pâine cu maia și se ocupă cu acest lucru, sau o poți face chiar tu la tine acasă. Pe scurt, ai nevoie de făină de secară, apă și 7 zile timp de așteptare.

De altfel se poate folosi orice fel de tip de făină, important este ca aceasta să fie de calitate.

Trebuie să începi cu o cantitate mică de apă și făină, de exemplu 50 de grame de făină și 50 ml de apă. Le pui împreună într-un borcan încăpător, pe care îl acoperi cu un prosop de bucătărie, iar în fiecare zi adaugi aceeași cantitate de apă și făină și amesteci puțin. În câteva zile trebuie să înceapă procesul de fermentare, iar acest lucru îl poți observa pentru că vor apărea bule la suprafața amestecului. În ziua cu numărul 7 maiaua trebuie să fie deja gata. Aceasta trebuie să aibă un miros plăcut, dar înțepător în același timp.

Tipuri de făină și tot ce trebuie să știi despre utilizarea lor

Cum se păstrează maiaua

Ideea este să folosești o parte din maia pentru a face aluat, dar să păstrezi mereu o parte pe care să o hrănești până data viitoare când vrei să faci pâine. Modul de păstrare diferă de cât de des folosești maiaua.

1. Dacă faci pâine des, maiaua se păstrează la temperatura camerei și se hrănește zilnic.
2. Dacă faci pâine doar o dată pe săptămână sau și mai rar de atât, atunci maiaua trebuie păstrată în frigider. Este important de menționat că în acest caz ea trebuie activată înainte de a fi folosită, ceea ce înseamnă să o hrănești de cel puțin două ori.

Dacă reușești să îți crești propria maia vei avea parte numai de beneficii. Te vei distra pe parcursul întregului proces, observând cum crește, și vei avea mereu pe masă pâine proaspătă și sănătoasă.

Cea mai simplă rețetă de pâine albă cu maia

Ingrediente

  • 50 grame de maia
  • 350 de grame de apă călduță
  • 500 de grame de făină albă
  • 9 grame de sare

Timp de preparare: 22 de ore
Timp de gătire: 50 de minute
Timp total: 22 de ore și 50 de minute

1. Maiaua pe care o folosești trebuie să fie hrănită cu aproximativ 6-10 ore înainte de a te apuca să faci pâinea.

2. Pune apa și maiaua într-un castron.

3. Adaugă făina și sarea și amestecă cu mâna, până când toate ingredientele sunt complet omogenizate.

4. Lasă mai apoi aluatul să se odihnească pentru 30 de minute. Nu uita să acoperi vasul în care se află aluatul cu un prosop de bucătărie sau orice alt material textil curat.

5. După cele 30 de minute, frământă aluatul în vas timp de 2 minute, acoperă-l din nou tot pentru 30 de minute și după ce trece acest timp, mai frământă-l încă o dată tot pentru 2 minute.

6. Mai apoi castronul se acoperă iar și se lasă la temperatura camerei timp de 5-6 ore. Trebuie să fii atentă să fie crescut destul de mult după acest timp, chiar dacă încă nu și-a dublat volumul.

7. Aluatul se răstoarnă mai apoi pe blatul înfăinat și se modelează într-o formă rotundă. Se acoperă cu un șervet și se lasă să se odihnească 15 minute.

8. După cele 15 minute, aluatului i se dă forma finală de pâine și se transferă învasul pentru dospit, înfăinat. Acoperă vasul și bagă-l în frigider timp de 10 ore.

9. După cele 10 ore, aluatul se scoate din frigider și se mai dospește încă 2-3 ore la temperatura camerei.

10. Cu 45 de minute înainte de a coace pâinea, se pornește cuptorul la temperatura maximă (250 de grade) și se introduce înăuntru o oală de fontă cu capac.

11. După cele 45 de minute, pâinea se transferă pe o hârtie de copt, se crestează cu un cuțit și se transferă, cu tot cu hârtie, în oală de fontă.

12. Se pune capacul deasupra și se coace timp de 20 de minute.

13. După cele 20 de minute, se îndepărtează capacul și se reduce temperatura cuptorului la 220 de grade. Pâinea se mai coace încă 30 de minute.

14. Când este gata, pâinea se scoate din vas și se lasă la răcit pe un grătar metalic. Se va tăia doar după ce se răcește complet.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *