Mâncatul impulsiv: cum îl poţi controla în perioada de izolare

mancatul impulsiv Foto: Szabo Viktor via Unsplash

În momentele de criză, aşa cum se întâmplă să fie acum, te poţi simţi mai mult decât de obicei stresat, anxios, agitat sau trist, iar aceste stări se pot reflecta inclusiv în obiceiurile tale alimentare. Cum poţi controla mâncatul impulsiv în perioada de izolare?

Primul pas este să te întrebi

Probabil ai observat că mănânci mai mult sau, din contră, apetitul tău poate a scăzut. Din punct de vedere biologic, atunci când nivelul de cortizol, denumit şi „hormonul stresului”, este crescut, ai tendinţa de a pofti la alimente bogate în grăsimi şi în zaharuri deoarece organismul tău are mai multă nevoie de energie pentru a funcţiona în stare de stres, iar mâncarea îţi poate atenua emoţia negativă pe care o simţi.

Cu alte cuvinte, chiar şi atunci când nu îţi este foame, poţi avea un impuls de a mânca pentru a „combate” stările care te încearcă, cum ar fi îngrijorarea sau tristeţea. A mânca, în general, este asociat cu o stare de bine, iar starea de bine este cea pe care o cauți în momente de agitaţie. Un alt motiv pentru care mâncatul impulsiv îţi este la îndemână este că vrei să eviţi. Ceea ce vrei să eviţi stă doar în răspunsurile pe care ţi le oferi ţie însuţi, în mod realistic şi sincer. Poate fi vorba despre emoţiile negative care te copleşesc, poate fi vorba despre sarcinile de lucru (telemunca nu e chiar atât de ușoară), poate fi vorba despre orice altceva cu care nu vrei să intri în contact.

„Mâncatul pe fond emoţional tinde să intre în instinct, cum ar fi, spre exemplu, momentul când cauţi chipsurile din pungă, fără să te gândeşti neapărat la asta. Senzaţia reală de foame are o durată mai lungă şi poate fi satisfăcută de o varietate de alimente, nu doar de produse mai degrabă nesănătoase”, explică Deanna Minich, specialist care face parte din Asociaţia Americană de Nutriţie.

Ce poţi face în acest caz? Identifică ceea ce simţi şi dă-ţi voie să simţi, fără să apelezi la mâncarea din frigider sau la gustările frecvente. „Ce simt acum?” sau „Cum mă afectează emoţiile în momentul de faţă sau pe termen lung?” sunt câteva întrebări la care poţi reflecta.

O altă idee este să recunoşti, să conştientizezi momentele în care ai impulsul de a mânca fără să îţi fie într-adevăr foame. „Când sunt mai predispus să mănânc impulsiv?” sau „În ce fel de momente îmi este greu să-mi controlez obiceiurile alimentare nesănătoase?” sunt întrebări care te pot ajuta în acest sens, să-ţi clarifici gândurile.

Nu în ultimul rând, alege conştient şi în mod realist cum ar trebui să arate programul tău de masă. Cu voinţă şi motivaţie, poţi controla emoţiile care te încearcă şi nu invers. Familia şi alte persoane apropiate pot juca un rol important, de aceea a le explica din când în când ceea ce te apasă poate deveni un obicei pozitiv pentru sănătatea ta emoţională.

Nu vrem să te stresăm, dar poate trebuie să ieși din nou la cumpărături:

Cum să pregătești conservele cumpărate în pandemie de coronavirus

Sunt binevenite rutina, regulile sau un program prestabilit

Dacă ai zile întregi la dispoziţie şi crezi că ai toată libertatea din lume, asta nu înseamnă că nu poţi avea în continuare un program bine stabilit. Rutina zilnică înseamnă să te odihneşti corespunzător, să mănânci cele trei mese principale pe zi, să faci exerciţii fizice, să socializezi prin mijloacele de comunicare pe care le ai la îndemână, să-ți pui în aplicare pasiunile etc.

Inclusiv de gustările între mese este nevoie să ţii cont, şi anume cât, de câte ori şi ce mănânci. Când îţi porţionezi gustările, îţi va fi mult mai uşor să-ţi controlezi poftele. Cel mai important, nu alege să te înfometezi pentru a evita impulsul de a mânca! Organismul şi sistemul tău imunitar au nevoie de nutrimente pentru a funcţiona normal şi pentru a lupta împotriva radicalilor liberi.

Evită să ai „ispite” lângă tine, mai ales că, din punct de vedere vizual, gustările te pot atrage să le consumi.

Vestea bună, chiar şi dacă stai acasă, este că poţi găti atât pentru tine, cât şi pentru cei dragi felurile de mâncare preferate. În 2017, rezultatele unui studiu, publicate într-un jurnal medical, au arătat cum participanţii care au inclus în dieta lor mai mult de cinci mese gătite, pe săptămână, au avut cu 28% mai puţine şanse să aibă probleme cu greutatea şi cu 24% mai puţine şanse să aibă un surplus de grăsime corporală comparativ cu participanţii care obişnuiau să mănânce mai puţin de trei mese gătite pe săptămână.

Aprovizionează-te corect

De ce cumperi iarăşi alimente, dar încă nu ai apucat să termini tura de aprovizionare de data trecută? Îţi sună cunoscut? Lista ta de cumpărături nu are nevoie să fie lungă, aşa cum era pe vremea faraonilor papirusul cu informaţii. Tot ce ai nevoie este să te limitezi la categoriile importante de alimente, cum sunt fructele, legumele, conservele, dar şi alte produse neperisabile. Încearcă să eviţi alimentele procesate, precum mezelurile deoarece nu aduc niciun beneficiu nutrițional. Alege gustări sănătoase, ca de exemplu nucile, alunele şi seminţele, plus produse fermentate care îţi asigură probiotice, cum sunt murăturile şi iaurtul.

„Ideea de a avea cât mai multe provizii, mai ales în această perioadă în care eşti izolat şi te simţi mult mai îngrijorat, poate deveni o combinaţie periculoasă. Nu-i nevoie să cumperi cantităţi enorme de alimente. Realistic vorbind, aminteşte-ţi că mâncarea pe care o ai acasă va ajunge inevitabil şi în stomacul tău”, explică Stephanie Berg, specialistă în naturopatie sau medicină naturală.

Aminteşte-ţi să te hidratezi şi să îţi ocupi timpul cu activităţi care îţi fac plăcere. Cunoşti şi alte metode prin care să poţi gestiona problema mâncatului impulsiv? Foarte bine! Important este să încerci, să fii persistent în alegerile tale şi să ai parte de rezultatele pe care le doreşti. Acest material nu este unul medical şi nu se referă la persoanele care suferă de tulburări de alimentaţie.

Cum să-ți faci provizii și ce să mănânci în cazul unei epidemii de coronavirus

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *