O operă gastronomică gorjeană: mâncarea de castraveți

Mâncare de castraveți murați Foto: SoDelicious
Citește mai multe articole despre

Puțini sunt cei care mai știu, cu atât mai rari cei care mai și gustă, că din murături se pot face mâncăruri delicioase. Și, deși dinspre bulgari vin castraveții, nu în zona de sud, în Oltenia de la Dunăre, s-a inventat mâncarea de castraveți murați, ci mult mai sus, în Gorjul Subcarpatic. Ne-am interesat și vă oferim câteva secrete pentru a găti cea mai bună mâncare.

Fie că e de post, adică fără carne, fie că e cu pui, cu porc, sau cu vită, mâncarea de castraveți murați este bună și iarna, și vara. Atenție, numai castraveții puși la saramură sunt buni de folosit, nu cornișonul din oțet, ideal în salatele pentru friptură, iar după ce sunt feliați se țin la desărat, dacă se impune. În orice caz, de dat într-o apă este mereu recomandat. Rețeta o găsiți aici.

Acum vă dezvăluim secretul vasului în care se gătește. Musai să fie unul cu fundul gros, ca să adune căldură și să se rumenească bine carnea, nu s-o ardă, în puțin ulei de floarea soarelui. Și ca bucățelele să fie și mai bune, se mai lasă cu capac, la înăbușit, vreo 20-30 de minte, dar neapărat întoarse din când în când ca să nu se ardă pe vreo parte. Vine apoi ceapa, ca să-și lase gustul, preferabil tocată mărunt, dar nu e rea nici tăiată solzișori, până se înmoaie în uleiul și grăsimea lăsată de carne, apoi castraveții. Când aceștia se înmoaie, amestecul este invadat de gustul dulce-acrișor al bulionului, care are și darul de a colora mâncarea.

Ideal este ca la fiert să fie pusă supă de pui sau de vită, în funcție de carnea cu care se gătește, dar nu este nicio problemă dacă se inundă vasul cu multă apă (mai ales la vită) ca să fiarbă mâncărica noastră. Este și varianta cu vin pus la fiert, dar savoarea i se va pierde în gustul sărat lăsat de castraveți. Aproape de final i se dă tușa finală: mărar proaspăt și ușor sărat, tocat fin, cu aroma lui fresh.

Mai vreți să vă dezvăluim și alte secrete? O facem chiar acum.

  1. Dacă puteți să mâncați fără pâine, e perfect, dar nu-i păcat să nu gustați o felie cojoasă și cu miez pufos, ca să poată absorbi sosul?
  2. Fiind ușor sărată, cu carne gătită, merge de minune un vin alb, demisec, o Fetească regală sau un Sauvignon Blanc.

De ce căutăm ceva delicios când vine vorba de mâncare? Nu este corect să răspund tot cu o întrebare, dar, de ce trebuie să mâncăm? Suntem în 2019 și de sute de ani nu ne mai hrănim doar ca să trăim. Mâncăm ca să ne bucurăm simțurile – ochiul să admire ceea ce e în farfurie, nasul să adulmece mirosul, papilele să fie extaziate de gust, iar, ca un summum, creierul să ne aducă acea satisfacție deplină a mesei.

Am constatat în cantinele corporatiste ale Piperei, și nu numai, că mulți, obișnuiți cu mecuri și cheefsiuri și muuulți cartofi prăjiți, nu știu (sau știu, dar nu le pasă) că un pui rumenit la ceaun de-i rozi și osul, bine scăldat în mujdei, e mult mai gustos și mai sănătos decât unul pregătit industrial. Cu ce-i mai prejos un crap fript pe grătar comparativ cu niște fishfingers sau rondele de calamar?

Pentru toți cei care fie că nu cunosc adevăratul gust al produselor românești, fie că vor să-și diversifice și, de ce nu, să încerce noi idei, voi prezenta aici din secretele bucătăriei românești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *