Primăvara și-a făcut apariția mai devreme anul acesta. Curțile caselor, pădurile, câmpurile și piețele sunt pline cu plante care anunță venirea primăverii. Lăsând poezia la o parte, pe care dintre ele putem mânca?
Deși vestitorul primăverii este ghiocelul, acesta nu poate fi încă integrat în preparatele din bucătărie. El nu face decât să ne încânte cu mirosul său plăcut, dar lasă loc altor plante apte să ne delecteze papilele gustative în fiecare primăvară.
Există o mulțime de verdețuri care își fac apariția primăvara și care au multe beneficii pentru organism dacă sunt incluse în dieta zilnică, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp.
Păpădia
Deși păpădia este apreciată la adevărata sa valoare de către copii, atunci când suflă în puful ei, aceasta are o mulțime de beneficii pentru organism, care sunt din păcate prea puțin cunoscute. Rădăcinile păpădiei sunt utilizate ca stimulent al poftei de mâncare și al digestiei. Frunzele se pot folosi și ele și au efect terapeutic în tratarea bolilor hepatice și prevenirea osteoporozei. Chiar și florile de păpădie au o utilitate: acestea se pun în pungile de hârtie în care se păstrează diversele fructe, întrucât emană un gaz (etilen), care ajută procesul de coacere. Păpădia este bogată în vitamina A, C, D, vitamine din complexul B, fier, calciu, magneziu, potasiu și zinc, dar este şi o sursă importantă de lecitină.
Untișorul
Este o plantă care se găsește prin pădure și care mai poartă numele de sălățică, creson, năsturel sau salata ursului. Acesta are puține calorii, dar este bogat în antioxidanți și vitamina C. Conține și vitamina K, vitamina A, vitamine din complexul B, cupru, calciu, potasiu, magneziu și fosfor. Dacă introduci untișorul în alimentația ta, acesta te poate proteja împotriva osteoporozei, anemiei, ba chiar reduce și riscul apariției anumitor tipuri de cancer. Mai este folosit pentru tratarea indigestiei, alergiilor sau acneei. Planta conține însă protoanemonină, o substanță cu un efect toxic iritant. Specialiștii spun că untişorul devine periculos atunci când a ajuns la maturitate sau a înflorit. Efectul toxic dispare în momentul în care frunzele sunt gătite.
Urzicile
Aceste plante nu sunt pe placul tuturor. Dar chiar și așa, nimeni nu le poate contesta calitățile. Au efect diuretic dacă sunt incluse în alimentație, previn anemia, sunt un stimulent pentru aparatul digestiv, luptă împotriva tusei și fluidifică sângele. Frunzele de urzică emană acid formic, o substanță care în contact cu pielea produce urticarie însoţită de usturime. De la urzică se folosesc frunzele recoltate cu mâna protejată de mănuşi. Acestea trebuie să fie culese de la plantele foarte tinere.
Nu vei regreta dacă prepari rețeta de mai jos:
Ștevia
Ștevia este un înlocuitor pentru lămâie sau borș în prepararea ciorbelor, dar este folosită și ca plantă medicinală pentru tratarea infecțiilor. Este bogată în vitamina A, C, conține fibre, fier, magneziu, potasiu, fosfor și calciu. Ștevia nu are efecte adverse semnificative. Doar mămicile care alăptează trebuie să fie puțin precaute din cauza conținutului de antrachinonă care îi poate provoca diaree sugarului. În bucătăria românească ștevia este folosită cu precădere în ciorbe, în plăcinte, ca foi pentru sarmale sau înăbușită. Frunzele pot fi conservate prin uscare, congelare, sau puse la borcan cu sare și adăugate ulterior în diferite mâncăruri.
Vezi care dintre rețetele de mai jos este pe placul tău:
Loboda
Aceasta este recunoscută pentru că ajută la combaterea asteniei de primăvară, contribuie la eliminarea toxinelor din organism, dar are și efect terapeutic în tratarea durerile de stomac. Conține multă vitamina C și acționează ca un laxativ atunci când este introdusă în alimentație. Loboda este utilizată în special în bucătărie în salate, borşuri, ciorbe sau plăcinte. Loboda, la fel ca şi spanacul, conţine foarte mult acid oxalic. Din această cauză nu este permis consumul în cantităţi mari persoanelor care se confruntă cu litiază renală (pietre la rinichi).
Leurda
Leurda sau usturoiul sălbatic (planta seamănă cu usturoiul la gust şi se foloseşte sub formă de condiment) este folosită de mii de ani ca tonic al sistemului digestiv. Conține multă vitamina A, C, vitamine din complexul B, calciu, fier, fosfor, sodiu și cupru. În scop culinar şi terapeutic se folosesc frunzele, culese primăvara, proaspete, deoarece prin uscare proprietăţile plantei se pierd foarte uşor. În perioada alăptării este contraindicat consumul de leurdă, fiindcă poate modifica gustul laptelui matern.
E ușor de făcut și garantăm pentru gust. Ce spui, încerci?
Primăvara vrei să scapi de kilogramele în plus acumulate peste iarnă și cu siguranță plantele enumerate mai sus te pot ajuta în acest sens. Dar dacă sunt alte preparate pe care le consumi primăvara, abia așteptăm să citim rețetele și recomandările tale în comentarii.
