Și cartofi, și țărănești, și de post. Dar și mai și cu carne!

Cartofi țărănești Foto: Wikimedia Commons / nachbel
Citește mai multe articole despre

Care este cea mai simplă rețetă care să aibă în compoziție cartofi? Să nu spuneți piure, pentru că drumul său spre o textură cremoasă perfectă e mai complicat decât credeți. Nici cartofi prăjiți, că durează, curățați, spălați, tăiați, prăjiți… Iar copți se fac tare greu, cel puțin o oră. Vă propun o rețetă atât de simplă, încât va fi gata în mai puțin de 20 de minute – cartofi țărănești.

Dacă am zis 20 de minute, să dăm drumul la cronometru ca să nu se facem de râs. Repede – o oală cu apă pe foc, în care aruncăm cu generozitate sare, și, până urcă temperatura, spălăm de praf și de pământ câțiva cartofi. Tăiați pe din două, stau la fiert, dar nu ca la piure, până se fac zob. Ci doar atât cât să intre ușor scobitoarea în ei. Apoi, îi scurgem și-i lăsăm la răcit.

Între timp, curățăm două cepe, pe care le tăiem solzișori și le aruncăm într-o tigaie cu ulei. Apropo, dacă vreți să fie o mâncărică de post, gătiți cu ulei, dacă vreți să aibă un gust… autentic, încercați untura de porc pentru că vorba aia, sunt cartofi țărănești, Ah, pentru o alură orășenească, franțuzită, fină, gătiți cu unt.

Așa, acum să revenim la oile, pardon, mâncărica noastră. Înmuiați ceapa și lăsați-o cât să prindă o ușoară urmă de rumeneală, apoi puneți cartofii. Vă mai amintiți, cei pe care-i fiersesem și-i lăsasem la răcit?! Nu îmbrăcați pe jumătate cu coajă, ci descojiți și tăiați, fie felii, fie cubulețe. După preferință. Și îi aruncăm în ceapa călită, cât să mai tragă și ei din grăsime și să prindă culoare.

Mare atenție! Fiind gata fierți, nu-i zăpăciți cu lingura în tigaie, că veți mânca un piure rustic, ca să fim îngăduitori în exprimare, cu bucăți zdravene de cartofi și ceapă.

Mai presărați pe deasupra un praf de sare, unul de boia sau paprika, cum vă place să-i spuneți, și câteva fire de pătrunjel tocat cât mai mărunt. Și gata, haideți la masă, că deja am tăiat și murăturile, fie că-i varză din butoi, fie gogonele, fie castraveciori. Ne-am încadrat în 20 de minute?

Ziceam că mâncarea asta, dacă e făcută cu untură, nu mai e de post. E de gust și de îndestulat. Dar ce ați zice ca gustul să vină și de la niște cărniță la garniță? O fi rău? Poate pentru bilă, dacă exagerăm. Dar un vin alb, sec, acid, e ideal și face minuni gastrice alături de o așa mâncărică. Poftă bună!

Încearcă și:

Cartofi la cuptor în stil Tex-Mex

De ce căutăm ceva delicios când vine vorba de mâncare? Nu este corect să răspund tot cu o întrebare, dar, de ce trebuie să mâncăm? Suntem în 2019 și de sute de ani nu ne mai hrănim doar ca să trăim. Mâncăm ca să ne bucurăm simțurile – ochiul să admire ceea ce e în farfurie, nasul să adulmece mirosul, papilele să fie extaziate de gust, iar, ca un summum, creierul să ne aducă acea satisfacție deplină a mesei.

Am constatat în cantinele corporatiste ale Piperei, și nu numai, că mulți, obișnuiți cu mecuri și cheefsiuri și muuulți cartofi prăjiți, nu știu (sau știu, dar nu le pasă) că un pui rumenit la ceaun de-i rozi și osul, bine scăldat în mujdei, e mult mai gustos și mai sănătos decât unul pregătit industrial. Cu ce-i mai prejos un crap fript pe grătar comparativ cu niște fishfingers sau rondele de calamar?

Pentru toți cei care fie că nu cunosc adevăratul gust al produselor românești, fie că vor să-și diversifice și, de ce nu, să încerce noi idei, voi prezenta aici din secretele bucătăriei românești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *