Toarnă-ți o ceașcă de cafea, avem o veste bună despre lichidul brun și amărui (care nu e e bere) și apoi una încă și mai bună, pentru cine preferă cafeaua cu lapte.
Un nou studiu a descoperit că există o legătură clară între cantitatea de cofeină din sângele unei persoane și procentul de grăsime din corpul acesteia, care, la rândul său, este direct proporțional cu riscul apariției diabetului de tip 2.
Echipa de cercetare de la Karolinska Institute din Suedia și de la University of Bristol și Imperial College London din Marea Britanie a folosit markeri genetici pentru a stabili o legătură mai certă între nivelurile de cofeină, indicele de masă corporală și riscul de diabet de tip 2.
Studiul a investigat câteva gene cunoscute ca având un rol major în metabolizarea cofeinei. Persoanele care prezintă anumite mutații ale acestor gene, metabolizează mai lent cofeina, care rămâne astfel mai mult în fluxul lor sanguin. Studiul s-a uitat la datele genetice a 10.000 de persoane și la eventualele mutații ale genelor responsabile de metabolizarea cofeinei. Apoi au presupus că persoanele ce prezintă mutații înregistrează probabil o concentrație de cofeină în sânge peste medie și au încercat să determine dacă există o corelație cu indicele de masă corporală, diabet de tip 2 și diverse afecțiuni ale aparatului circulator.
Rezultatul? Concentrațiile mai ridicate de cofeină în sânge prezise genetic au fost asociate cu un indice de masă corporală mai scăzut și cu un procent de grăsime corporală mai mic. În plus, concentrațiile plasmatice mai ridicate de cofeină prezise genetic au fost asociate cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2. Aproximativ jumătate din efectul cofeinei asupra susceptibilității la diabetul de tip 2 a fost estimat a fi datorat reducerii indicelui de masă corporală.
Studiul sugerează că băuturile ce conțin cofeină, dar care au un conținut scăzut de calorii, ar putea fi explorate ca mijloc potențial de reducere a nivelurilor de grăsime corporală.
În plus, cercetătorii nu au identificat nici o corelație între nivelul de cofeină din sânge și afecțiunile cardiovasculare comune, precum fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau infarctul miocardic. Iar asta e bine. Ne putem bucura de acțiunea benefică a cafelei, legată de reducerea greutății, fără să ne temem de efectele adverse asupra inimii și sistemului circulator.
Foto: Pexels
Mai multă cafea. Dar cu lapte.
Îți place mai degrabă cafeaua cu lapte? Nu te judecăm, gusturile nu se discută. Acum te aștepți însă să îți spunem că laptele strică biata cafea și îi anulează toate efectele benefice pentru organism. Aștepți degeaba, adevărul s-ar putea să fie chiar pe dos față de cum îl credeam.
Cafeaua cu lapte s-ar putea să aibă un efect anti-inflamator mai puternic decât cea neagră. Cercetătorii danezi susțin că amestecul polifenolilor din cafea cu amino-acizii din lapte dublează capacitatea celulelor imune de a lupta cu infecțiile.
Trebuie totuși menționat că studiul s-a desfășurat deocamdată in vitro, adică într-un mediu controlat, dar oamenii de știință de la Universitatea din Copenhaga speră să obțină în curând finanțare pentru a trece la teste pe animale și apoi pe oameni.
De remarcat că efectul anti-inflamator crescut nu apare doar în cazul cafelei cu lapte. Studii anterioare au demonstrat că polifenolii se atașează și de proteinele din carne, lactate sau chiar bere. De altfel, eforturile cercetătorilor constau acum în identificarea unor căi prin care polifenolii să poată fi introduși în organism prin intermediul unor structuri de proteine, pentru a fi mai bine absorbiți.
Mai turnăm o ceșcuță?
*
PS Dacă nu vrei cafea cu lapte, poate încerci cu… ton.
