Făina este un ingredient aparent banal, dar considerat de bază în bucătărie, fie că faci pâine, prăjituri, produse de patiserie sau alte feluri principale de mâncare. Deși este adesea asociată cu grâul, de fapt făina se poate obține și din alte surse, precum porumb, orez, leguminoase, pseudocereale.
Articolul de mai jos te va ajuta să te organizezi atunci când mergi la cumpărături pentru a nu-ți lipsi nimic din bucătărie:
Pentru a obține rezultate bune este foarte important să cunoști informații despre tipurile de făină care se regăsesc în magazine. Folosirea unui alt tip de făină într-o rețetă te poate conduce la eșec și nimeni nu vrea acest lucru, nu-i așa?
Făina din grâu se poate clasifica în funcție de produsele pentru care este destinată:
- Făina 000 este bună pentru aluaturi pufoase și ușoare precum cele de patiserie. Este o făină fină cu un conținut scăzut de proteine, aproximativ 9%.
- Făina 480 sau 450 este o făină fină care se utilizează tot pentru prepararea produselor de patiserie.
- Făina 550 este o făină mai dură decât primele două, de obicei folosită pentru aproape orice fel de aluat.
- Făina 650 are un conținut mai mare de gluten ceea ce o face să fie folosită pentru aluaturi care au nevoie de dospire. Are un conținut ridicat de proteine 12-14%.
Există însă o mulțime de tipuri de grâu, iar variantele de făină care se găsesc în magazine sunt multe. Alege mereu cea mai bună variantă pentru preparatul pe care vrei să îl obții, dar ai grijă și de sănătate.
Numerele de pe ambalaj reprezintă informații despre valoarea nutrițională. Cu cât este mai mare numărul, cu atât făina este mai aproape de cea integrală, deci este o făină sănătoasă. Făina integrală este notată cu 1750, iar cea neagră cu numere între 1250 și 1350.
Așa cum am spus mai sus există și alte tipuri de făină decât cea obținută din grâu. Și aici oferta este mare și variată, dar vom încerca să trecem în revistă câteva dintre cele mai importante.
Alte tipuri de făină și utilizările lor:
- Făina de orz este o făină care se pretează la o mulțime de produse de patiserie, se poate utiliza atunci când vrei să faci prăjituri. Deoarece are un conținut scăzut de gluten se folosește atunci când vrei să ai pe masă o pâine rapidă, fără dospire.
- Făina de ovăz se utilizează tot pentru prăjituri și torturi. Trebuie însă să ai mare grijă cu ea, să o păstrezi la frigider pentru că se alterează rapid și capătă un gust greu de suportat.
- Făina de secară este aromată, mai închisă la culoare, dar chiar și așa se poate folosi atunci când vrei să faci clătite sau brioșe.
- Făina de orez se poate folosi în preparate cu o textură fină, dar și ea are nevoie de condiții speciale de depozitare: în recipient închis, într-un loc fără umezeală.
- Făina albă de porumb este o făină fină și se folosește de obicei atunci când este nevoie să îngroși un sos, sau ca înlocuitor al făinii de grâu în deserturi. Aceasta se găsește pe raftul magazinelor sub denumirea de amidon de porumb.
- Făina de chia se obține din semințele de chia, are o mulțime de proprietăți nutritive, dar atunci când o folosești trebuie să ai în vedere că absoarbe o cantitate mare de lichid.
- Făina de quinoa se obține din quinoa și poate fi utilizată în majoritatea rețetelor fără gluten.
- Făina de tapioca este albă, ușoară și fină și se folosește ca ingredient pentru îngroșare.
Cum se păstrează făina
Gustul unui preparat bun care are în compoziție făină depinde în mare măsură și de felul în care a fost păstrată făina. Aceasta trebuie să rămână uscată pe toată perioada depozitării.
Dacă vrei să o păstrezi în frigider atunci trebuie pusă într-un recipient închis ermetic. Dacă o păstrezi în dulap, cel mai bine se păstrează într-un recipient din sticlă sau într-o o pungă din hârtie.
Ne-am lămurit? Atunci spor la frământat!
F.bine de știut! Mi-am cumpărat cuptor de pâine (capacitate max. 1 kg) dar încă nu am reușit să fac o pâine bine crescută și moale! Acum măcar am început să înțeleg tipurile de făină ptr. pâine. Mulțumesc frumos! Să fiți iubită!🤗
Pingback: Cele 3 “prafuri albe”! – Blogu' lu' Mitica