Totul despre betacaroten – beneficii și rolul lui în buna funcționare a organismului

Ai auzit frecvent de betacaroten cum că ar fi un puternic antioxidant și că anumite alimente care îl conțin ar fi extrem de recomandate pentru consum. Dar te-ai întrebat de ce?

Betacarotenul este un pigment care se găsește în plante, alge și bacterii capabile de fotosinteză. Acesta face parte din categoria carotenoizilor, precursorii de pigmenți vegetali ai vitaminei A (retinol) și responsabili de culoarea galben-portocalie a multor legume și fructe. Betacarotenul joacă multe roluri biologice importante care pot fi independente de funcția sa de provitamină A. Cea mai cunoscută activitate a sa este funcția antioxidantă, importantă pentru a inactiva speciile de oxigen reactiv și oxigenul singular în țesuturile periferice, în plasmă și în piele.

Denumirea de betacaroten vine din numele latin pentru „morcov” (carotus sativus).

Activitatea vitaminei A și a betacarotenului în alimente și suplimente

Printre carotenoizii care pot fi convertiți în vitamina A în corpul uman, așa-numitele „carotenoide provitamină A”, betacarotenul este unul dintre cei mai cunoscuți, cel mai prezent în alimente și cel mai eficient. Betacarotenul ne ajută să obținem vitamina A din alimentație. Este nevoie de 12 μg (micrograme, adică 0,001 mg) de betacaroten din alimente pentru a furniza echivalentul a 1 μg de vitamina A. Absorbția betacarotenului din alimente necesită prezența grăsimii. Pentru a asigura absorbția dozei zilnice recomandate, s-a calculat că ar fi suficientă o cantitate de trei până la cinci grame grăsime. Pentru băuturi și alimente îmbogățite cu betacaroten izolat, este estimată o rată de conversie de 4 micrograme betacaroten pentru a furniza 1 microgram de retinol.

Betacarotenul, ca toate carotenoidele, este un antioxidant. Adică o substanță care inhibă oxidarea altor molecule și protejează organismul de radicalii liberi, molecule reactive de oxigen care pot dăuna lipidelor din membranele celulare, proteine ​​și ADN. Toate aceste reacții chimice ridicat pot duce la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, inflamațiilor cronice și a cancerului. Așadar, betacarotenul inhibă radicalii liberi și luptă împotriva deteriorării ADN-ului.

Proprietățile betacarotenului

Betacarotenul se remarcă în mode deosebit prin proprietăți antioxidante și imunomodulatoare. Acestea din urmă asigură menținerea unui sistem imunitar puternic. Deși sunt necesare studii mai aprofundate, în prezent este investigat potențialul betacarotenului în reducerea riscului de apariție a cancerului și a bolilor care afectează sistemul cardiovascular.

Betacarotenul este de asemenea principala sursă de vitamina A pentru vegetarieni. La nevoie, betacarotenul este transformat de organism în vitamina A (este important, de exemplu, în sinteza glicoproteinelor).

După ce este transformat în retinol (indispensabil vederii), acesta la rândul său este transformat în acid retinoic, esențial pentru creșterea și diferențierea celulelor. De fapt, un organism care suferă de deficit de vitamina A poate prezenta o creștere anormală a oaselor, uscăciunea corneei (xeroftalmie ) și tulburări ale funcției de reproducere.

Surse de betacaroten

Legumele de culoare galbenă și portocalie precum morcovul, dovleacul, cartoful dulce, ardeiul gras sunt surse bogate de betacaroten. De asemenea, spanacul, deși clorofila din frunzele de spanac ascunde pigmentul galben-portocaliu. În plus, fructe precum pepenele, papaia, portocala, caisele, mango etc. sunt o sursă foarte bună de carotenoizi. Betacarotenul se mai găsește în cereale, în uleiuri și în alte legume cu frunze verzi.

Betacarotenul este disponibil și sub formă de suplimente, care pot fi sintetice sau derivate din ulei de palmier, alge sau ciuperci. Atunci când este luat ca un supliment de vitamine sau minerale, dozele variază de la 0,4 mg până la 20 mg pe zi.

Betacaroten din alimente sau din suplimente?

Există multe autorități de sănătate la nivel mondial care recomandă obținerea betacarotenului și a altor antioxidanți din alimente, în loc de suplimente. Consumul a cinci porții de fructe și legume oferă zilnic 6-8 mg de betacaroten, doza de care avem nevoie.

Dozele de betacaroten utilizate cel mai frecvent de către nefumători se situează în intervalul de 3-15 mg pe zi.

Următoarele alimente au o concentrație mare de betacaroten:

• Ardeiul gras, ardeiul iute;
• Morcovul;
• Varza Kale;
• Spanacul;
• Semințele de muștar;
• Cartoful dulce;
• Dovleacul;
• Pepenele galben;
• Caisele;
• Portocala;
• Broccoli;
• Coriandrul;
• Busuiocul
• Salvia;
• Măghiranul;
• Pătrunjelul;
• Roșia.

Doza recomandată de betacaroten

În majoritatea țărilor europene, doza recomandată se bazează pe presupunerea că 4,8 mg betacaroten sunt suficiente pentru a satisface necesarul de 800 micrograme de vitamina A. OIM, Institutul de Medicină din SUA, aplică un factor de conversie de 12 pentru betacaroten și 24 pentru alte carotenoide, cum ar fi beta-criptoxantina, ceea ce conduce la recomandarea unor doze mai mari de betacaroten.

Institutul Național al Cancerului din SUA (NCI) și Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) recomandă un aport dietetic de 3 mg până la 6 mg beta caroten/zi, al cărui consum este asociat cu un risc mai mic de boli cronice.

În urma a două studii clinice care au observat un risc crescut de cancer pulmonar la fumătorii înrăiți care iau doze mari de betacaroten pe termen lung (de 5 până la 10 ori mai mult decât doza recomandată), industria alimentară germană a introdus voluntar o autorestricție pentru băuturi (max. 2 mg betacaroten/100 ml) și suplimente alimentare (max. 4,8 mg / zi). Suplimentele alimentare ce depășesc acest gramaj nu sunt potrivite pentru fumătorii înrăiți sau trebuie utilizate doar pentru o perioadă limitată de timp.

Când este utilizat ca medicament pentru a trata deficiența de vitamina A, betacarotenul poate fi administrat într-o doză de până la 6 mg/zi, iar în cazurile de protoporfirie eritropoietică (EPP) – o tulburare genetică manifestată prin sensibilitatea la lumină -, poate fi luat până la 300 mg/zi. Betacarotenul este de asemenea utilizat pe scară largă ca agent de colorare galben (EC160a) în alimente și băuturi.

Cum se manifestă deficitul de betacaroten

Deficitul de betacaroten se întâlnește la populațiile ce consumă cantități scăzute de vitamina A, care se găsește numai în produsele de origine animală, cum ar fi ficat, ou, pește. Deficitul de vitamina A a fost asociat cu adaptarea vizuală anormală la întuneric (orbirea nocturnă), pielea uscată, scăderea rezistenței la infecții și alte simptome.

Vegetarienii și veganii care consumă exclusiv carotenoizi derivați din plante și care au concomitent o predispoziție genetică asociată cu clivajul betacarotenului ar trebui să fie precauți și să consume mai mult betacaroten. În astfel de cazuri, se recomandă un supliment.

Femeile însărcinate și care alăptează, în special după sarcini multiple, riscă să dezvolte deficiență de vitamina A. Pe lângă o dietă bine echilibrată, un supliment de betacaroten poate îmbunătăți nivelul de vitamina A.

Fumătorii au un nivel scăzut de betacaroten în sânge, la fel și persoanele cu un aport mare de alcool și cele infectate cu HIV. Fumătorii ar trebui să-și limiteze aportul din toate sursele la 10-15 mg/zi.

Efecte benefice ale betacarotenului

Deși diferite studii clinice exprimă opinii contradictorii, datele epidemiologice sugerează utilitatea betacarotenului absorbit din fructe și legume, în prevenirea diferitelor afecțiuni, atât de natură oxidativă, cât și oncologică. Cu toate acestea, aceste beneficii dispar uneori, atunci când este administrat ca supliment.

Studiile au arătat o asociere între un aport alimentar ridicat de betacaroten și un risc redus de boli de inimă și cancer. Dar nu este clar dacă aceste efecte benefice ale betacarotenului și ale altor carotenoizi sunt rezultatul activității lor antioxidante sau al altor mecanisme fiziologice.

De mulți ani, rezultatele studiilor pe subiecți umani sunt contradictorii. Zeci de studii epidemiologice corelează aportul de carotenoizi, în special betacaroten, alfa-caroten, licopen și beta-criptoxantină cu o incidență mai mică de cancer, evenimente cardiovasculare, inflamații cronice și alte boli cronice. Totuși, nu toate persoanele răspund la tratamentul cu betacaroten. În schimb, organismul acestor persoane poate reacționa la transformarea acestuia în vitamina A.

Din experimentele efectuate pe animale și din studiile de asociere, a devenit evident că, toți carotenoizii ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra țesutului adipos, a grăsimilor hepatice și a altor parametri metabolici. Recent A. Canas și colaboratorii au publicat date care dovedesc efectul benefic al carotenoidelor mixte asupra adipozității la copii. Majoritatea parametrilor metabolici, inclusiv indicele de masă corporală, țesutul adipos visceral și masa țesutului adipos subcutanat au scăzut și s-au corelat cu creșterea nivelului plasmatic de betacaroten.

Pe scurt, betacarotenu ar putea…

…întări sistemul imunitar

Mai multe rapoarte au sugerat că suplimentarea cu betacaroten influențează și întărește sistemul nostru imunitar. De exemplu, reduce numărul de răceli obișnuite în cazul fumătorilor. Alte rapoarte indică o reducere a sarcinii inflamatorii, cum ar fi la pacienții diabetici sau la pacienții cu fibroză chistică.

…îmbunătăți funcția cognitivă

Un studiu ce a implicat peste 4.000 de bărbați pe o perioadă de 18 ani, a legat consumul pe termen lung de betacaroten cu o încetinire a declinului cognitiv. Cu toate acestea, nu s-a constatat nicio diferență semnificativă pe o perioadă de scurtă de timp. Este posibil să fi existat și alți factori care au contribuit în grupul care a consumat betacaroten pe termen lung.

…reduce degenerarea maculară

Degenerarea maculară provocatătă de vârstă este o boală a ochilor care poate duce până la pierderea vederii la adulții în vârstă. Conform cercetărilor, administrarea betacarotenului pe cale orală, împreună cu vitamina C, vitamina E și zinc pare să ajute la prevenirea pierderii vederii și agravarea simptomelor la persoanele cu o formă mai severă a acestei boli. Există dovezi contradictorii cu privire la faptul că administrarea de betacaroten ca parte a regimului alimentar contribuie la reducerea riscului de apariție a AMD.

…reduce riscul apariției cancerului mamar

Asimilarea unei cantități mai mari de betacaroten prin dietă este corelată cu un risc mai mic de apariție a cancerului de sân la femeile aflate în perioada de premenopauză cu risc ridicat. Această categorie include femeile cu istoric familial de cancer de sân și cele care consumă mult alcool. De asemenea, la femeile care au deja cancer de sân, consumul unei cantități mai mari de betacaroten din alimente este legat de o șansă crescută de supraviețuire.

…proteja parțial contra sensibilității și arsurilor solare

Administrarea betacarotenului pe cale orală poate ajuta la scăderea incidenței arsurilor solare la persoanele sensibile la soare. Totuși, este puțin probabil să aibă efecte asupra riscului de arsuri solare la majoritatea oamenilor. De asemenea, betacarotenul nu pare să reducă riscul de cancer de piele sau alte tulburări ale pielii asociate cu expunerea la soare.

Doze mult mai mici de 10-20 mg betacaroten pot proteja împotriva eritemului indus de UV (arsuri solare) și pot proteja pielea. La persoanele cu protoporfie eritropoietică (PPE), administrarea de betacaroten în doze de până la 180 mg pentru a reduce sensibilitatea la soare.

Betacarotenul nu are nici un efect dovedit pentru:

Boala Alzheimer

O dietă bogată în betacaroten nu pare să reducă riscul bolii Alzheimer.

Cataracta

A lua betacaroten simplu sau în combinație cu vitamina C, vitamina E și zinc, timp de până la 8 ani este puțin probabil să reducă incidența sau progresia cataractei.

Fibroză chistică

Betacarotenul administrat pe cale orală până la 14 luni nu îmbunătățește funcția pulmonară la persoanele cu fibroză chistică.

Diabet

Unele cercetări sugerează că o dietă bogată în cantități de betacaroten este legată de un risc redus de a dezvolta diabet de tip 2, dar nu reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 1 sau complicații legate de diabet.

Alunițe necanceroase (nevi displazici)

Cercetările arată că administrarea de betacaroten pe cale orală timp de 3 ani, nu reduce dezvoltarea de alunițe noi.

Prevenirea cancerului, în general

A lua betacaroten simplu sau combinat cu vitamina E timp de 5-8 ani, nu previne cancerul hepatic sau alte boli hepatice la bărbații care fumează.

Majoritatea cercetărilor arată că administrarea betacarotenului pe cale orală, singur sau împreună cu vitaminele C și E, seleniu și carbonat de calciu, nu scade riscul creșterii tumorii de colon. Dar ar putea reduce riscul reapariției tumorii de colon la persoanele care nu beau sau nu fumează niciodată. În schimb, la persoanele care fumează și beau alcool, administrarea de suplimente de betacaroten crește riscul de noi tumori.

Penru majoritatea bărbaților, suplimentele de betacaroten nu previn apariția cancerului de prostată. De fapt, există o anumită îngrijorare că suplimentele de betacaroten pot crește riscul de cancer de prostată la unii bărbați. Există dovezi că bărbații care iau zilnic o multivitamină împreună cu un supliment de betacaroten (separat de complexul de multivitamine) au un risc crescut de a dezvolta cancer de prostată avansat. De asemenea, bărbații care fumează și iau suplimente de betacaroten au un risc crescut de a dezvolta cancer de prostată.

Alte efecte ale betacarotenului

Îmbătrânirea pielii

Cercetări sistematice arată că administrarea zilnică a 30 mg de betacaroten poate reduce semnele îmbătrânirii pielii. Dar administrarea zilnică a 90 mg de betacaroten nu are același efect.

Astm

O dietă bogată în betacaroten nu pare să reducă riscul de astm.

Cancer ovarian

Urmând o dietă bogată în carotenoizi, inclusiv betacaroten, aceasta poate reduce riscul de cancer ovarian la femei aflate în perioada post-menopauză.

Performanța fizică

O dietă bogată betacaroten pare să îmbunătățească performanța fizică și forța musculară la persoanele în vârstă.

Efecte secundare

Utilizarea betacarotenului s-a dovedit, în general, a fi sigură și bine tolerată. Grijă însă la dozare!

Carotenodermia – Doze mari de suplimente de betacaroten (30 mg/zi sau mai mult) și consumul unor cantități mari de alimente bogate în betacaroten pot duce la o colorare gălbuie a pielii, cunoscută sub numele de „carotenodermie”. Această afecțiune nu este asociată cu nicio problemă de sănătate de bază și se rezolvă atunci când se întrerupe administrarea suplimentelor de betacaroten sau când se reduce aportul alimentar de caroten.