Ce sunt acizii trans nesaturați și cum să ne ferim de ei

Ce sunt acizii trans nesaturați și cum să ne ferim de ei

Comisia Europeană va limita, începând cu 1 aprilie 2021, grăsimile trans din alimente în toate țările membre ale Uniunii Europene. Dar ce sunt acizii trans nesaturați, de ce ne fac rău și cum să ne ferim de ei?

Acizii trans nesaturați se găsesc în cantități mari în multe produse alimentare procesate pe care le consumăm frecvent. Gândește-te numai la pateurile, baghetele, cornurile, placintele și ștrudelele de la fiecare patiserie de la colț de stradă. Adaugă la această imagine pungile colorate care umplu rafturile de snacks-uri și chips-uri din magazine. Să nu mai vorbim despre majoritatea deserturilor de cofetărie făcute cu margarină, dar nici despre popcornul pentru microunde. Toate acestea conțin acizi trans nesaturați, pe care Comisia Europană s-a gândit să-i limiteze în următorii doi ani.

Ce sunt acizii trans nesaturați?

Acizii trans nesaturați – care mai sunt denumiți și grăsimi trans sau acizi grași trans – reprezintă un anumit tip de grăsime nesaturată care se regăsește într-o cantitate mică în natură, dar care a început să fie produsă la scară industrială, fiind derivată din grăsimi vegetale începând cu anii ‘50, pentru a fi folosită în margarină, snacksuri, produse de patiserie și foietaje ambalate, dar și la prăjit produsele de tip fast food.

Chiar dacă grăsimi trans se găsesc și în alimentele naturale, fiind produse în stomacul unora dintre animale, ele sunt prezente în cantitate foarte mică în produsele de proveniență animală. Problema o reprezintă grăsimile trans create artificial, prin procese industriale care presupun adăugarea de hidrogen în uleiuri vegetale lichide, ca acestea să devină solide.

Grăsimile trans se găsesc, în prezent, în cantități mari într-o mulțime de alimente. Printre cele care au cei mai mulți acizi trans nesaturați se află alimentele prăjite, cum sunt gogoșile, deserturile, torturile și prăjiturile, biscuiții, crustele de tarte, covrigeii dulci sau sărați, margarina și alte paste tartinabile din comerț, alimentele congelate, cum sunt pachețelele de primăvară, degețelele de pui sau bucățile de pește trecute prin pesmet.

Ce sunt acizii trans nesaturați și cum să ne ferim de ei

De ce sunt răi acizii trans nesaturați?

Conform Heart.org, aceștia cresc nivelul de colesterol rău din sânge, măresc riscul de a face boli de inimă și de a suferi un atac de cord și sunt asociați cu un risc crescut de îmbolnăvire de diabet de tip 2.

De ce sunt folosiți acizii trans nesaturați, dacă sunt nesănătoși?

Grăsimile trans sunt ușor de folosit de către companiile producătoare de alimente și de către restaurantele de tip fast food. Mai mult decât atât, sunt ieftine și durează mult. Ele dau mâncării un gust și o textură dezirabilă. În restaurante și fast food-uri se folosesc la prăjit, pentru că uleiurile care conțin acizi trans nesaturați pot fi folosite în mod repetat la prăjit.

Cum să te ferești de acizii trans?

Dincolo de decizia Comisiei Europene de a limita prezența acestor grăsimi în alimente, și tu poți face unele schimbări în alimentație, citind etichetele și înlocuind acizii trans nesaturați cu grăsimi monosaturate și polisaturate.

  • Adoptă un stil alimentar bazat pe fructe, legume, cereale integrale, lactate cu un conținut redus de grăsimi, carne de pasăre, pește și nuci. Limitează carnea roșie, dulciurile și sucurile artificiale.
  • Folosește uleiuri naturale nehidrogenate, cum este uleiul de rapiță, șofrănel, floarea soarelui și măsline.
  • Dacă tot cumperi alimente procesate, alege-le pe cele care au în componență uleiuri nehidrogenate, în locul celor parțial hidrogenate sau hidrogenate sau al grăsimilor saturate.
  • Folosește margarină lichidă în locul celei solide sau al untului. Caută produsele cu „0 grame grăsimi trans” și verifică să nu fie uleiuri hidrogenate pe lista de ingrediente.
  • Limitează pe cât de mult poți consumul de gogoși, fursecuri, prăjiturele, brioșe, plăcinte și torturi din comerț. Fă-ți dulciuri acasă.
  • Evită să mai mănânci alimente prăjite cumpărate din magazine sau de la fast food, dar și plăcintele și preparatele cu foietaj făcute cu grăsime sau uleiuri vegetale parțial hidrogenate. Nu numai că au grăsimi, dar au mulți acizi trans nesaturați.

Sunt Raluca și nu suport puful de pe piersici. De aceea, de fiecare dată când mănânc o piersică, o decojesc. Blasfemie? Poate. Dar sunt de părere că trebuie să faci tot ce-ți stă în putință ca să te simți bine. Iar asta include și mâncarea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *