Cu siguranţă ai observat că inclusiv sticlele cu apă de pe rafturile magazinelor alimentare au un termen de valabilitate. Apa nu expiră, însă dacă nu sunt păstrate în locuri şi la temperaturi potrivite, chimicalele sticlelor din plastic o pot contamina.
În 2018, România consuma aproape 106 litri de apă îmbuteliată per capita comparativ cu Italia (199 litri/capita/an) şi cu Suedia (10 litri/capita/an). Îți dai seama despre cât plastic vorbim?
Plasticul şi substanţele chimice
Materialele care alcătuiesc o sticlă de plastic se formează dintr-o varietate de compuşi chimici.
De exemplu, materialul termoplastic (în engleză thermoplastic) se topeşte sub influenţa căldurii, se poate răci şi se poate modela cu uşurinţă, chiar şi în mod repetat. De cealaltă parte, materialul duroplast sau termo-rigid (engl. thermoset) nu mai poate fi retopit şi remodelat, după ce s-au finalizat toţi paşii.
Substanţe chimice precum antimoniul sau bisfenolul A (BPA) se pot găsi în apa îmbuteliată, dacă sticlele sunt expuse în locuri şi la temperaturi nepotrivite de-a lungul timpului. Razele soarelui sau căldura din maşină pot fi factori externi nefavorabili pentru apa pe care o bem dintr-un material plastic, de aceea specialiştii atrag atenţia unde şi în ce condiţii trebuie să depozităm sticlele îmbuteliate.
„Cu siguranţă, doar o mică parte din cantitatea de antimoniu din materialul termoplastic trece în apă. De preferat ar fi o alternativă la acest tip de plastic, mai ales dacă vorbim despre acele zone climatice unde condiţiile sunt extreme şi nu ar face decât să ajute substanţa chimică să se elibereze mai mult”, explică specialiştii.
Într-un raport din 2019, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a precizat că este nevoie de investigații suplimentare pentru a înțelege efectele adverse ale ingerării particulelor de plastic şi că este nevoie de mai multe cercetări care au ca obiect de studiu microparticulele de plastic și comportamentul lor la nivelul tractului intestinal.
De altfel, microparticulele de plastic se pot găsi inclusiv în aer, în alimente şi în apa de la robinet, însă există multe variabile pe care cercetătorii trebuie să le ia în calcul, cum ar fi cât de mult şi cât de des ne expunem, vârsta, genul, alimentaţia, stilul de viaţă, starea de sănătate etc.
Cum putem depozita eficient și sigur apa?
Sticlele cu apă se pot păstra în locuri răcoroase, ferite de căldură, de razele soarelui şi mai ales de produsele dezinfectante din locuinţă. De obicei, temperatura foarte ridicată poate facilita creşterea microbilor şi filtrarea de substanţe chimice în apă. Pentru că plasticul este un material permeabil, particulele eliminate de produsele de curăţat pot afecta apa din sticle.
Apa de la robinet poate fi îmbuteliată şi păstrată în condiţii corespunzătoare până la şase luni. Dacă gustul apei ni se pare stătut sau are un miros uşor închis, este de preferat să o fierbem şi să o consumăm după ce s-a răcit.
România şi consumul de apă la sticlă
Într-un raport al Federaţiei Europeane a Apelor Îmbuteliate (EFBW), publicat în 2018, noi consumam aproape 106 litri/capita/an, având o tendinţă către apa plată: 1123,3 milioane de litri de apă plată comparativ cu 932 milioane de litri de apă minerală. Pe primele locuri s-au clasat italienii (199 litri/capita/an) şi nemţii (174 litri/capita/an), în timp ce la coada clasamentului s-au aflat finlandezii (17 litri/capita/an) şi suedezii (10 litri/capita/an).
Direcția Generală de Mediu a Comisiei Europene a realizat inclusiv un studiu de caz, în 2019, pentru a identifica metode mai eficiente de informare în privinţa reducerii consumului de apă îmbuteliată. Nu doar că sticlele de plastic ne pot afecta sănătatea, dar au efecte nocive prin acumularea în mediul înconjurător.
Ne vom întoarce la achiziționarea de apă îmbuteliată doar cu sticlă „de sticlă” la schimb? Nu este exclus. Până atunci, nu uita că apa are și ea o durată de valabilitate determinată de recipientul și de condițiile în care este păstrată.
