În România poți scoate mezelurile din meniul porcilor, dar nu poți scoate porcii din mezelurile de oaie și curcan.
Articolul de față pornește de la o întrebare simplă ce ne-a fost adresată de un cititor în luna noiembrie a anului trecut: câtă încredere avem în lista ingredientelor afișată de preparatele și semi-preparatele disponibile în comerț? Am zâmbit cu un aer plin de superioritate, ca niște buni cetățeni europeni, protejați de tot soiul de standarde, directive și măsuri, apoi am căzut pe gânduri: într-adevăr, cine ne garantează nouă că minunatele standarde pe care contăm sunt efectiv respectate?
Așa că am luat două pachete sigilate de babic (produs de Agricola prin subsidiara Salbac doar din carne de oaie) și de jambon de curcan (produs de Matache Măcelaru, companie din grupul Cristim) și le-am dus – nedesfăcute – la analize. Nu am testat prezența alergenilor cunoscuți, nu am testat E-uri nocive sau alte ingrediente periculoase, ci am întrebat laboratorul dacă în compoziția acestor două mezeluri există cumva carne de porc. Nici una dintre etichete nu menționa prezența cărnii de porc, nici măcar a urmelor neintenționate. Am presupus deci liniștiți că există fluxuri complet separate pentru diversele tipuri de mezeluri în funcție de ingredientele conținute (sau măcar declarate).
Laboratorul ales pentru analize a fost Eurofins – o instituție cu o reputație solidă regrupând aproximativ 900 de laboratoare în 61 de țări și care se prezintă drept liderul mondial în materie de teste de laborator în domeniul siguranței alimentare.
Rezultatul? Ambele produse trimise spre expertiză prezentau urme de ADN de porc.
Pentru curioși, iată și rezultatele complete, în format PDF: babic de oaie și jambon de curcan.
Cu încrederea serios zdruncinată am adresat celor doi producători un set similar de întrebări, pentru a înțelege ce s-a întâmplat. Astfel, am dorit să aflăm:
– dacă consideră că acest rezultat este unul normal / acceptabil
– dacă iau măsuri active pentru a preîntâmpina astfel de situații
– dacă procesele de producție responsabile pentru acest rezultat pot conduce la prezența în produsele lor a altor substanțe nedorite (de exemplu ingrediente de origine animală în produse vegetariene sau alergeni nemarcați ca atare în produse alimentare de larg consum)
Cei de la Matache Măcelaru / Cris-Tim nu au răspuns nicicum mesajelor noastre. Am folosit atât formularul de contact din website-ul mărcii Matache Măcelaru, cât și adresa de email indicată în pagina de contact a companiei-mamă, Cris-Tim.
Din partea companiei Agricola / Salbac – după ce am perseverat și am depășit anumite probleme tehnice – am primit următorul răspuns:
Referitor la sesizarea dumneavoastra va comunicam ca este prima data cand ne confruntam cu o situatie de acest gen.
Datorita faptului ca produsul analizat de dumneavoastra a expirat in data de 13.11.2023 nu avem posibilitatea de a trimite contraproba spre analiza. Contraprobele sunt eliminate la trei zile dupa expirare. Conform procedurilor interne si planului de autocontrol stabilit in urma analizei de risc, analizam periodic produsele.
In cadrul societatii Salbac S.A. sunt luate masurile necesare prevenirii situatiilor de acest gen:
1. Materia prima utilizata la fabricarea produselor din carne este achizitionata de la furnizori consacrati, evaluati inclusiv din punct de vedere al vulnerabilitatii si responsabilitatii sociale;
2. Produsele sunt protejate de o contaminare încrucişată neintenţionată cu carne provenita de la alte specii (altele fata de cele din retete)/ alergeni prin: separare fizică şi în timp. Materiile auxiliare ce contin alergeni sunt depozitate separat, iar accesul in spatiile de depozitare este restrictionat.
3. Lansarea in productie a sortimentelor se realizeaza tinand cont de materiile prime aferente retetelor si continutul de alergeni;
4. Substantele chimice utilizate in procesul de igienizare sunt eficiente, indepartand potentialele urme de alergeni de pe suprafetele ce intra in contact cu produsele. Conform planului de autocontrol sunt prelevate teste pentru depistarea eventualelor urme de alergeni.
5. Salbac S.A. nu detine in portofoliu produse de origine vegetala.
Pentru a confirma cele prezentate mai sus trimitem spre analiza produsul Babic (lotul din care se livreaza in momentul de fata si contraproba lotului care expira in aceasta saptamana)
Revenim cu buletinul de analiza imediat ce intram in posesia lui (maxim 2 saptamani).
Și, într-adevăr, câteva săptămâni mai târziu, după alte insistențe, am primit un buletin de analize efectuate într-un laborator polonez (fișier PDF), pe un alt lot și care statua absența ADN-ului de porc din babicul de oaie.
În paralel, îngrijorați de rezultatele inițiale, pe care le-am obținut într-un mod pe cât de aleatoriu, pe atât de neașteptat, ne-am adresat principalului organism din România abilitat să reacționeze în astfel de situații: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Era perioada în care ANPC verifica dacă produsele comercializate sub branduri proprii, românești, ale marilor magazine sunt într-adevăr autohtone. Pe noi ne interesa însă mai puțin cât de românești sunt ingredientele, ci să fie specificate corect pe etichetă. Așa că am cerut (și am primit foarte prompt) următoarele lămuriri din partea biroului de presă:
1. Care sunt autoritățile responsabile cu supravegherea calității și a compoziției produselor agroalimentare în România?
Constatarea neconformităților cu cadrul legal în vigoare sau cu declarațiile operatorilor economici, în ceea ce privește parametrii fizico-chimici și organoleptici ai produselor alimentare existente la comercializare este desfășurată, în conformitate cu atribuțiile specifice, de:
-
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
- Ministerul Agriculturii li Dezvoltării Rurale
- Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
- Ministerul Sănătății
și, probabil, alte instituții ale căror atribuții nu le cunoaștem.
2. Laboratoarele ANPC (Larex) pot efectua genul acesta de analize (verificarea conformității ingredientelor de pe etichetă, prezența alergenilor comuni, prezența produselor de origine animală în produse vegetariene etc.)?
În prezent, în cadrul laboratoarelor Larex se pot determina parametrii ce intră în calculul valorii energetice declarate pe eticheta produselor (proteine, grăsime, hidrați de carbon, clorură de sodiu), precum și alte încercări utilizate pentru verificarea conformității produselor cu legislația aplicabilă.
Deoarece ANPC este punctul naţional de contact pentru sistemul de schimb rapid de informaţii privind produsele periculoase – RAPEX – între statele membre şi Comisia Europeană, activitatea laboratorului se orientează către analiza produselor nealimentare.
În 2024, se va definitiva un proiect de dezvoltare si modernizare a laboratorului Larex astfel încât acesta să poată stabili conformitatea unui produs cu criteriile menite să asigure respectarea cerinței generale de siguranță.
Laboratoarele LAREX nu desfășoară analize de laborator privind determinarea speciei animalelor de la care provine carnea.
3. Cum anume și cât de des realizează ANPC genul acesta de analize? Există campanii periodice, prin sondaj, la cerere?
În cazul în care există petiții din partea consumatorilor, sesizări din partea altor instituții cu privire la existența la comercializare a unor produse alimentare care prezintă abateri privind compoziția, ANPC poate desfășura, individual sau în echipe mixte, controale pentru verificări în consecinţă.
În acest sens, exemplificăm controalele desfășurate în echipe mixte sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a tematicii de control privind verificarea autenticităţii şi a parametrilor de calitate a unor produse alimentare obţinute din procesarea laptelui şi/sau a unor produse lactate, obţinute din producția autohtonă sau provenite din comerţul intracomunitar şi comercializate pe piețele din România.
4. ANPC este sesizată automat dacă un alt laborator decât Larex descoperă astfel de produse neconforme?
Nu.
5. Aveți o statistică actuală legată de gradul de ne/conformare al producătorilor sau alte exemple recente similare cu cele găsite de noi (sau opuse acestora)?
În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 584/2022, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a înființat cazierul comercial în care sunt înscriși operatorii economici la care s-au constatat abateri de la prevederile legale privind protecția consumatorilor, inclusiv cele referitoare la neconformitatea cu cadrul legal în vigoare sau cu declarațiile operatorilor economici a parametrilor fizico-chimici și organoleptici ai produselor alimentare existente la comercializare.
Pe scurt: se lucrează. Încă nu par să existe în România proceduri sau legislație secundară cu prevederi stricte și riguroase. Testele par a se face așa cum le-am făcut și noi: aleator și subiectiv, în cazul în care există petiții din partea consumatorilor. Suntem deci departe de practica trasabilității produselor alimentare cu care europenii se laudă deja de ani buni:
În încheiere, dacă ar fi să facem haz de necaz, am spune că acum ne e frică să testăm până și o banală salată de icre, dat fiind că la noi – e știut – cel mai bun pește e porcul. Experiența acestor două teste pornite de la o întrebare nevinovată e însă mult prea gravă pentru genul acesta de glume. La fel de grav e însă că nu știm ce concluzie să tragem. (Sau știm, dar nu vrem.) Parafrazând însă o altă expresie celebră, pentru a încheia cumva acest articol, trebuie să admitem că în bătătura noastră siguranța alimentară nu se simte deloc bine în coteț.
