Aflată în război cu agresorul rus și într-o permanentă căutare de venituri, marea țară vecină din est și nord, caută printre altele să exporte și cât mai multe produse agricole. Lăsând la o parte scandalul încă neclarificat cu tirurile cu cereale care, după ce tranzitează țara noastră, ar ajunge la destinație ceva mai ușoare, România adaugă pe lista produselor agricole importate „la vedere” din Ucraina, o importantă legumă.
Exportul de produse agricole (porumb, grâu, semințe de floarea-soarelui și boabe de soia) către România este și el o rotiță din angrenajul complicat și dinamic al finanțării cheltuielilor de apărare ale Ucrainei. Prin intermediul specialiștilor preluați de EastFruit – platformă de informare și analiză, reunind analiști economici și jurnaliști specializați pe agricultura din Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală, cu precădere pe afacerile cu legume și fructe – aflăm că ceapa ucraineană intră acum și ea în acest angrenaj.
Fedor Râbalko, consultant comercial specializat în logistică și în comerțul cu fructe și legume, este de părere că România, care până acum importa constant ceapă din [Republica] Moldova, a început să cumpere ceapă din Ucraina, fiindcă stocurile din Moldova au început să scadă, iar prețurile au crescut.
De altfel prețul cepei crește nu doar în Moldova, ci și în UE, prin urmare și la noi după cum știm prea bine. Potrivit lui Oleksandr Horev, expert FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU), în Ucraina prețul se menține destul de stabil, undeva între 0.27-0.40 dolari SUA per kg ceapă de calitate, adică cea triată pentru export și supermarketuri, echivalentul a 1,27-1,84 lei. Cealaltă ceapă, netriată, mai mică sau cu mici defecte, abia atinge în grivne ucrainene echivalentul a 0,88 lei per kilogram.
Conform EastFruit, Ucraina a pierdut în urma atacului rusesc 80% din infrastructura și suprafețele din regiunea Herson destinate cultivării cepei și altor legume, o tradiție în regiune. Luptele din zonă, distrugerea barajului de la Kahovka, minarea terenurilor, bombardarea facilităților de stocare și, prin urmare, depopularea zonei sunt modalitățile prin care statul rus a reușit acest trist record.
Răspunzând cu un alt record, producția cepei și a altor legume s-a retras către vest și nord, reușind să-și revină într-un singur an la aproape aceleași cote. Asta în condițiile reducerii numărului de specialiști și a forței de muncă și a folosirii unor terenuri nu la fel de bune cu cele din Hersonul legumicol. Până învață statul român să aibă grijă de fermierii și agricultorii săi pe timp de pace măcar așa cum are statul ucrainean grijă de ai săi pe timp de război, zic să spargem o ceapă. Măcar ucraineană, dacă nu e românească.
