În contextul introducerii și în România a taxelor pe zahăr, vă propunem să explorăm care ar putea fi efectul acestor măsuri și ce anume ar mai putea urma. În întreaga lume, guvernele au două pârghii simple în lupta împotriva consumului excesiv de zahăr: impozitarea produselor zaharoase și utilizarea de etichete grafice, asemenea celor de pe produsele ce conțin tutun. Vă prezentăm mai jos două studii recente, cu cifre reale, ce detaliază modul în care aceste abordări ar putea avea un impact asupra consumului nostru de zahăr.
Impozitarea este bună… pentru sănătatea dumneavoastră
Primul studiu pe care dorim să îl prezentăm analizează impactul impozitării băuturilor îndulcite cu zahăr în cinci orașe din SUA, și anume Boulder, Philadelphia, Oakland, Seattle și San Francisco. Aceste taxe au dus în medie la o creștere cu 33,1% a prețurilor cu amănuntul ale băuturilor îndulcite cu zahăr în decurs de doi ani, ceea ce echivalează cu o creștere semnificativă de 3 cenți / 100 ml. În mod impresionant, distribuitorii au transferat 92% din taxă către consumatori.
Ceea ce este surprinzător este efectul imediat și susținut asupra comportamentului consumatorilor. În urma implementării taxei, s-a înregistrat o reducere substanțială de 33,0% a achizițiilor de băuturi îndulcite cu zahăr, ceea ce indică o elasticitate a cererii în funcție de preț de -1,00. Acest lucru sugerează că consumatorii sunt receptivi la schimbările de preț, făcând alegeri mai sănătoase atunci când se confruntă cu creșterea costurilor pentru băuturile zaharoase.
În plus, studiul respinge ca netemeinice îngrijorările legate de faptul că consumatorii ar putea căuta să se aprovizioneze din zonele învecinate fără taxe pe băuturile îndulcite cu zahăr, nefiind găsite dovezi ale creșterii acestui gen de achiziții. Oamenii pur și simplu cumpără mai puțin. Acest lucru întărește argumentele în favoarea eficienței taxelor pe băuturile îndulcite cu zahăr ca strategie localizată.
În concluzie, studiul subliniază potențialele beneficii pentru sănătatea publică pe care le-ar putea aduce extinderea acestor taxe la nivel național și pentru mai multe categorii de produse. Studiul nu numai că demonstrează o reducere cu succes a consumului de băuturi îndulcite cu zahăr, dar subliniază, de asemenea, fezabilitatea economică a punerii în aplicare a unor astfel de măsuri. Aceste informații încurajează factorii de decizie politică să ia în considerare și să sprijine taxele pe băuturile îndulcite cu zahăr ca mijloc de promovare a unor alegeri mai sănătoase în materie de băuturi și, în consecință, de îmbunătățire a sănătății publice în general.
De altfel, dincolo de tentația autorităților române de a mai exploata o sursă de venituri bugetare, taxarea produselor ce conțin zahăr se înscrie într-un trend global, pe baza unor recomandări repetate și recente din partea OMS. Dacă însă comportamentul consumatorilor români va semăna cu cel al iubitorilor de dulciuri de peste ocean, creșterea taxării nu va aduce încasări mai mari, ci doar un consum mai mic de produse dulci. Sigur, dincolo de beneficiile imediate pentru sănătatea consumatorilor, acest lucru va aduce la un moment dat și costuri mai mici pentru sistemul de sănătate, dar acestea nu se vor vedea foarte curând.
Când dulciurile devin ceva de speriat
Un alt studiu recent publicat în BMC Public Health a explorat impactul mesajelor de avertizare privind sănătatea plasate pe ambalajele dulciurilor și influența acestora asupra comportamentului consumatorilor. Studiul a constatat că diferite tipuri de mesaje de avertizare privind sănătatea au influențat probabilitatea de cumpărare a dulciurilor, mesajele care pun accentul pe consecințele imediate asupra sănătății (cum ar fi cariile) fiind mai eficiente decât cele care pun accentul pe consecințele mai îndepărtate (cum ar fi diabetul sau obezitatea).
Până la data redactării studiului, cinci țări (Chile, Israel, Mexic, Peru și Uruguay) au introdus sau sunt în curs de a introduce avertismente/etichete nutriționale, similare celor care se regăsesc pe pachetele de țigări. Utilizând etichete identice, traduse în limba germană, cercetătorii au realizat un sondaj online în Germania, colectând răspunsuri de la un eșantion de peste o mie de participanți cu vârsta de optsprezece ani și peste, care era aproximativ reprezentativ pentru întreaga populație germană.
Exemple de etichete analizate în cadrul studiului, prezentând în mod grafic cariile, obezitatea și diabetul drept efecte nocive ale consumului de zahăr.
Participanții au fost rugați să își exprime percepția cu privire la diverse avertismente legate de probleme de sănătate pe termen scurt, cum ar fi cariile dentare, și de consecințe mai durabile, cum ar fi obezitatea și diabetul de tip 2. Constatările au arătat că avertismentele referitoare la problemele de sănătate pe termen scurt au captat o atenție mai mare. Dr. Clara Mehlhose, primul autor al studiului și parte a grupul de marketing pentru produse alimentare și agricole al Universității din Göttingen, sugerează că această preferință ar putea fi atribuită naturii mai imediate a consecințelor respective.
În general, studiul a constatat că mesajele de avertizare privind sănătatea au avut un impact semnificativ asupra probabilității de cumpărare a dulciurilor, sugerând că aceste mesaje pot influența alegerile consumatorilor și pot reduce, potențial, consumul de produse alimentare nesănătoase. Studiul a evidențiat, de asemenea, o dependență a efectelor avertismentelor de vârsta participanților, precum și de specificitatea mesajului.
Acordând atenție mesajelor de avertizare privind sănătatea și luând în considerare consecințele pe termen scurt și lung asupra sănătății, consumatorii pot lua decizii mai informate și se pot bucura de o sănătate generală mai bună. Acest gen de studii ar trebui să ofere informații valoroase pentru factorii de decizie politică și profesioniștii din domeniul sănătății publice ce fac eforturi pentru a îmbunătăți sănătatea publică prin strategii și intervenții de comunicare în domeniul sănătății. E adevărat, România nu e Germania – nici la nivel de public, nici la nivelul autorităților – dar zahărul e zahăr peste tot. La fel sunt și cariile, obezitatea sau diabetul.
