Fie că-i preferi pe cei moldovenești, îmbrăcați în nucă și miere, fie că-ți plac cei muntenești, mustind într-o fiertură aromată, nu se poate să nu iubești mucenicii. Iar momentul lor de glorie anuală e aproape, căci doar puțin mai e până pe 9 martie, când sunt sărbătoriți cei 40 de Muncenici dn Sevastia. Însă te-ai întrebat vreodată care este povestea acestui preparat ritualic, de ce mucenicii au forma cifrei 8 și de ce trebuie să bei 44 de pahare în această zi?
Ziua de Mucenici își are ogininea în străvechi ritualuri practicate de români la început de an agrar, celebrat pe stil vechi în data de 9 martie. Acesta era considerat pragul de trecere de la iarnă la primăvară, iar în ziua de Mucenici se suprapun două sărbători: ultima zi a Babei Dochia (care, conform legendei moare și se transformă în stană de piatră, semnificând astfel sfârșitul iernii) și prima zi a Mucenicilor (se rememorează uciderea celor 40 de mucenici care trăiau în cetatea Sevastiei pe vremea împăratului roman Licinius şi care au fost martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la creştinism).
Mucenicii, martiri ai creștinismului
Aceste jertfe și sacrificii ritualice sunt amintite prin acest preparat sacramental din aluat copt sau fiert, mucenicii, care pot avea diverse forme. În funcție de zona țării, mucenicii au forme de figurine antropomorfe (cu ochi, nas, mâini, picioare), colăcei în forma cifrei 8 (imitând, de asemenea, chipul uman), dar pot lua și forme de albină, pasăre sau brăduți. Însă, de departe, cea mai întâlnită formă în ziua de azi este cea a cifrei 8. De asemenea, mucenicii au diverse denumiri, în funcție de zona țării: măcinici, sfinți, sfințișori, brăduleți, bradoși, moși de paresimi etc.
„Colacii sau colăceii numiți sfinți sau mucenici se fac, de regulă, îngemănați, în forma cifrei arabe 8, rar simplu, rotunzi și asta din cauză ca ei să aducă întrucâtva cu chipul unui om. Și, deoarece sfințișorii descriși mai sus îi întruchipează pe cei 40, după unii chiar 44 de Sfinți sau Mucenici, fiecare gospodină face câte 40-44 astfel de colăcei“, explica S.FI. Marian, în volumul „Sărbătorile la români“. Indiferent de tehnica preparării, de forma pe care o au și de nume, mucenicii se împart pentru moși și strămoși în ziua de 9 martie.
Pe lângă împărțirea acestor colaci, în multe zone ale României se oferă, alături de mucenici, câte o lumânare aprinsă și un pahar de băutură. În altele, se crede însă că trebuie să faci mai mult decât să oferi băutură, astfel că e bine să bei singur 40 sau 44 de pahare de vin sau rachiu. Aceste beții ritualice sunt și ele justificate printr-o credință veche: vinul băut în ziua de Mucenici se transformă peste an în sânge și putere de muncă.
Cert este că multe dintre tradițiile de Mucenici s-au pierdut de-a lungul vremii, iar ziua de 9 martie este acum doar prilej pentru un preparat delicios sau o petrecere de pomină. Dar, totodată, e păcat să nu afli originea acestei sărbători și, indiferent de gusturi, să prepari rețeta preferată. Înainte de a te apuca de cele 44 de pahare, îți recomandăm.
