Au fost actualizate “directivele micului dejun” (breakfast directives)! Nu te speria. Nu va trebui să intonezi Deșteaptă-te române sau Odă bucuriei în fiecare dimineață în fața unei omlete. Este vorba despre o binevenită revizuire a standardelor comerciale și de producție pentru câteva alimente asociate îndeobște cu micul dejun.
Inițiativa a pornit de la un grup de 20 de state și a vizat cu precădere mierea. Nu e de mirare că în acest grup s-a aflat și România. După Franța, țara noastră are cel mai mare număr de stupi din UE.
Mare grijă la micul dejun
Reglementările anterioare în privința alimentelor ce constituie cea mai importantă masă a zilei pentru un cetățean european tipic datau deja de 24 de ani. Ele au definit clar produsele respective și au stabilit reguli privitoare la etichetarea, prezentarea și informațiile referitoare la aceste produse (origine, ingrediente autorizate): mierea (“directiva mierii”, 2001), sucurile de fructe (2001, 2011, 2012), laptele deshidratat (2001), gemuri, jeleuri, marmelade și piure de castane îndulcit (2001), cacao și produse din ciocolată (2000), cafea și extracte de cicoare (1999) și zaharurile destinate consumului uman (2001).
Raportul actual, face un update pentru patru din categoriile de mai sus (miere, sucuri din fructe, gemuri și marmelade, lapte deshidratat). El a fost prezentat pe 20 septembrie 2023, amendat și votat în Comisia Europeană și în Parlamentul European, urmând adaptarea la legislațiile naționale ale membrilor Uniunii în termen de 18 luni.
În ce constau noile norme?
În cazul mierii din amestec, vor trebui trecute pe etichetă țările din care provine mierea, fiecare țară cu procentul ei în ordine descrescătoare.
Având în vedere conștientizarea de dată destul de recentă în cadrul publicului european a pericolelor legate de consumul exagerat de zahăr, s-a prevăzut menționarea pe etichetă a faptului că sucurile din fructe nu conțin zahăr adăugat. Asta spre deosebire de nectaruri, care se fac cu zahăr și pentru care se propune scăderea procentului de zahăr adăugat.
Răspunzând cererii de produse low-sugar, e prevăzută și menționarea pe eticheta produsului a acestui fapt.
Pentru gemuri și marmelade crește conținutul minim de fruct de la 350 g la 450 g. Deci fibre mai multe. Totodată termenul marmeladă devine mai lax. Până acum el putea fi purtat numai de gemurile din citrice. Acum se apropie mai mult de ceea ce se înțelege la noi prin marmeladă încă din perioada fanariotă.
Tot ca urmare a cererii tot mai crescute s-au autorizat procesele necesare producerii laptelui deshidratat fără lactoză. Și, mai mult simbolic, tot de acum dispare și distincția dintre laptele evaporat (evaporated milk) și cel condensat (condensed milk), prezentă până acum în Anexele în limba engleză ale documentului…
Păreri și păreri
Ni se pare interesant că anterior publicării draftului s-a cerut și feedback-ul europenilor pe site-ul Comisiei Europene până în iunie 2023, iar din cele 75 de contribuții unice (cetățeni, organizații profesionale, companii, ONG-uri), 48% au venit din partea mereu implicaților francezi, urmați la mare depărtare de germani și spanioli. Din estul Uniunii și-au spus părerea doar 3 slovaci, un polonez și un ceh. Dar păreri și cereri au existat și la noi, țară a mierii.
Intervievat de Adevărul, Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, își dorea ca sortimentele de miere cu proveniență diferită să nu fie amestecate între ele, lucru de înțeles într-o lume în care China produce de două ori mai multă miere decât întreaga Uniune Europeană (și cu siguranță mai ieftină). În plus consumatorul de produse apicole ar trebui să fie informat corect despre ceea ce consumă. Acest lucru îi va ajuta pe cei care apreciază produsul autohton.
Directiva micului dejun vine, iată, în întâmpinarea acestei dorințe. Poftă bună și spor la citit etichetele!
