Peste 30% din ouăle vândute în București provin de la găini crescute în baterii

Peste 30% din ouăle vândute în București provin de la găini crescute în baterii

De cele mai multe ori, românii aleg ouăle în funcție de prețul acestora, fără să fie conștienți în ce condiții cresc găinile de la care provin. Conform Asociației Pro Consumatori (APC), 32% din ouăle vândute în hipermarketurile din București provin de la găini crescute în baterii – cele mai reduse spații, în care păsările stau înghesuite.

Un studiu realizat recent de APC arată că 32% din ouăle vândute în hipermarketurile din București provin de la găini crescute în baterii, 26% - de la găini crescute în hale, 29% - de la găini crescute în aer liber și 13% - de la găini crescute în sistem ecologic.

Prețul unui ou la poarta fabricii este de 27 de bani. Dacă prețul unui ou provenit de la găini crescute în sistem ecologic este de 140 de bani, un ou provenit de la găini crescute în baterii costă 31 de bani.

APC a analizat 38 de mărci de ouă din hipermarketurile și supermarketurile din București, în încercarea de a atrage atenția în ceea ce privește calitatea ouălor și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Ce presupun ouăle care provin de la găini crescute în baterii

Bateriile în care sunt crescut găinile au suprafețe reduse. În UE și, implicit, în România, normele actuale presupun ca bateriile să asigure cel puţin 750 centimetri pătrați din suprafata cuştii pentru fiecare găină, din care 600 centimetri pătrați să fie suprafață utilizabilă. Înălţimea minimă a cuştii trebuie să fie de cel puţin 20 de centimetri.

Conform Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), găinile, la sfârşitul perioadei de ouat, sunt predispuse la fracturi osoase, mai ales atunci când sunt scoase din baterii şi introduse în cuştile pentru transport.

Cum sunt clasificate ouăle în funcție de spațiul în care trăiesc găinile

APC recomandă citirea cu atenție a etichetelor, atât în ceea ce privește prospețimea ouălor, dar și a provenienței lor.

Pe fiecare ou trebuie să fie aplicat, prin ștanțare, un cod alfanumeric format din cifre și litere, care are următoarea semnificație:

Peste 30% din ouăle vândute în București provin de la găini crescute în baterii

1. sistemul de creștere al găinilor este reprezentat de o cifră de la 0 la 3, astfel:

- cifra 0 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în sistem ecologic;

- cifra 1 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în aer liber;

- cifra 2 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în hale, unde se pot deplasa;

- cifra 3 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în baterii îmbunătățite.

2. un cod de două litere care reprezintă țara de origine (România – RO, Polonia – PL etc.);

3. un cod de două litere care reprezintă județul (Buzău – Bz, Bacău – Bc, etc.);

4. un cod de trei cifre, de la 001 la 999 care reprezintă numărul de ordine în cadrul județului.

Totodată, se aplică, tot prin ștanțare, pe fiecare ou, data durabilității minimale (DDM), care este data până la care ouăle pot fi consumate. Data durabilității minimale trebuie fixată la mai puțin de 28 de zile după data ouatului. Ouăle sunt considerate extra proaspete în primele nouă zile de la data ouatului. După nouă zile de la data ouatului până la a 28 zi după data ouatului, ouăle sunt considerate proaspete.

De asemenea, pe cofrag trebuie să fie menționate și alte informații referitoare la mărimea sau greutatea oului, numărul de ouă aflate în ambalaj, clasa de calitate (ouă categoria A sau ouă proaspete, ouă categoria B sau ouă calitatea a doua), precum și alte informații.

Calitatea unui ou depinde de sistemul de creștere al găinilor (0, 1, 2 și 3) și de hrana administrată acestora. Ouăle cele mai gustoase și hrănitoare sunt cele provenite de la găini crescute în sistem ecologic, unde există norme stricte legate de suprafață, dar și de furajele care se administrează acestora. Aceste ouă sunt marcate cu cifra 0. La polul opus se află ouăle provenite de la găini crescute în baterii modernizate”, a spus Costel Stanciu, președintele APC.

Sunt Raluca și nu suport puful de pe piersici. De aceea, de fiecare dată când mănânc o piersică, o decojesc. Blasfemie? Poate. Dar sunt de părere că trebuie să faci tot ce-ți stă în putință ca să te simți bine. Iar asta include și mâncarea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *