Secretul longevității. Formula sănătății perfecte. Elixirul frumuseții și al menținerii greutății ideale. Iată numai câteva dintre beneficiile cu care este asociată dieta alcalină. La polul opus, dieta excesiv acidă este considerată nepotrivită pentru o sănătate generală bună, deoarece poate îmbolnăvi organele care excretă acizi: rinichi, plămâni, ficat, intestine, piele. Dar care este adevărul „științific” din spatele acestor două tipuri de alimentații?
Adevărul este că există niveluri de pH diferite în organism, în funcție de părțile sale. De exemplu, pH-ul sângelui este situat între 7,35 – 7,45, ușor alcalin. În stomac însă, nivelul de aciditate este mai crescut, acesta având un pH de 3,5, necesar pentru ca alimentele să poată fi descompuse și digerate mai ușor.
Iată care sunt valorile pH-ului:
- între 0 și 6,9 este acid;
- între 7,1 și 14,0 este alcalin;
- când are valoarea 7,0, pH-ul este neutru.
Anumite categorii alimentare sunt considerate acide, neutre sau alcaline, ca de exemplu:
- Alimente acide: carnea de vită, carnea de pui, peștele, produsele lactate, ouăle, cerealele, fructele citrice, alcoolul, cafeaua și băuturile bazate pe cofeină, alimentele procesate, alimentele ori suplimentele bogate în proteine, sarea rafinată de masă, sucurile și băuturile îndulcite.
- Alimente neutre: grăsimi din surse naturale, amidonul, zaharuri.
- Alimente alcaline: fructele (caise, curmale, smochine, pepene, fructe de pădure, banane), legumele (sparanghelul, cartoful dulce, țelina), nucile, semințele, leguminoasele, tofu.
Foto: Ella Olsson / Pexels
Specialiștii din domeniul medical recomandă ca 60-80% din alimentație să fie alcalină și doar 20-40% acidă. Organismul are nevoie de ambele categorii de alimente pentru a funcționa corect, însă reține că hrana modifică doar pH-ul urinei și al salivei, nu și al sângelui. Pentru o sănătate de fier, pH-ul sângelui trebuie să rămână constant, astfel încât celulele să funcționeze corect.
Corpul uman are propriile sale modalități de a-și menține un nivel optim de aciditate, fenomen cunoscut sub numele de echilibrul acido-bazic în medicină. Așadar, indiferent de cât de acid sau alcalin mănânci, în interior, totul se echilibrează datorită proceselor interne realizate de organe.
Într-adevăr, dieta alcalină încurajează consumul de fructe și legume, limitând aportul de grăsimi nesănătoase, mâncare procesată, zaharuri și calorii. Însă studiile nu au reușit să confirme faptul că alimentele alcaline pot modifica pH-ul sângelui. Singurele cazuri în care specialiștii au ajuns la un numitor comun au fost cele în care dieta alcalină s-a dovedit benefică pentru persoanele care suferă de gastrită, reflux gastric sau au un nivel mare de aciditate în stomac, ce ar trebui menținut sub control.
Pe de altă parte, o dietă care include prea multe alimente acide, cum ar fi proteine sau zaharuri, pot crește nivelul de aciditate din urină, fapt care ar putea conduce, pe termen lung, la formarea pietrelor la rinichi. Există speculații și asupra faptului că prea multă aciditate poate cauza o deteriorare a mușchilor și a oaselor. Oasele conțin calciu, pe care organismul îl folosește pentru a restabili echilibrul pH-ului sângelui, atunci când acesta devine prea acid.
Foto: Robin Stickel / Pexels
Pe scurt, reține că avem nevoie de hrană din toate grupele alimentare pentru a ne menține în formă. Eliminarea proteinelor (alimente acide) poate că te va ajuta în procesul de slăbire, însă totodată va aduce după sine alte riscuri, precum mușchi și oase slăbite. Dacă ești o persoană sănătoasă, nu-ți refuza dreptul de a te putea bucura de alimente din toate grupele importante, atâta timp cât respecți principiul moderației și faci zilnic mișcare.
