Când mergi la mare nu eziți să ceri mujdei lângă porția de hamsii? Pasta de usturoi nu-ți lipsește de lângă nicio friptură bine rumenită? Freci pâinea prăjită cu usturoi apoi întinzi pe ea un strat de untură? Da, ești român. Nu ai cum să respingi sau să renegi minunățiile culinare care-l conțin, pentru că el e o parte din identitatea ta. În România, usturoiul e medicament, aliment, leac, magie, statement. E religie națională.
Faci parte dintre acei oameni care ar mânca orice cu usturoi? Și noi. Chiar și deserturi! Iar pentru că se apropie Sfântul Andrei, îți spunem că poți face mult mai multe cu usturoiul decât să-l mănânci: poți păstra și tradiția, ca să te protejezi de spiritele rele. Oricum l-ai folosi, usturoiul e religie națională, iar beneficiile și întrebuințările lui sunt nenunărate.
Usturoiul este originar din Asia Centrală și este folosit în alimentație de mii de ani, iar prezența lui în dieta românilor este semnalată de cronicari încă din secolul al XIII-lea. Așadar, putem spune că avem o veche poveste de dragoste, chiar o legătură obsesivă cu usturoiul, fapt care îi miră pe britanici. La fel cum pe noi ne miră lucruri de neconceput care se întâmplă la case (regale) mai mari. Cum ar fi interzicerea usturoiului în orice mâncare. Putem spune doar „Doamne-ferește!“, așa cum făceau odinioară strămoșii noștri care se apărau de strigoi cu… usturoi.
Usturoi pentru strigoi
„Noaptea Sfântului Andei sau Noaptea Strigoilor (29-30 noiembrie) e înfricoșătoare, amintind de haosul primordial, e scena cumplită a luptei strigoilor ieșiți din morminte. Dacă nu au de ce să se lupte între ei, tabără pe oameni. Fetele și feciorii fac o petrecere mare toată noaptea – Păzitul Usturoiului – mâncând, bând, jucând și chefuind în jurul unor legături de usturoi protectoare. Acel usturoi păzit e bun de purtat când pleacă omul la drum lung ori la negustorie“, scria Ion Ghinoiu în volumul „Obiceiuri populare de peste an“).
„Servește spre alungarea strigoilor, de aceea se ung ușile grajdurilor cu usturoi, ca să nu se apropie strigoii de vite, cu deosebire de vacile cele mulgătoare, ca să le ia mana. În fine, usturoiul e bun de frecat pe oamenii cei bolnavi, și cu deosebire cei ce au vătămătură“, nota S.Fl. Marian în cartea „Sărbătorile la români“, recunoscând nu doar rolul spiritual al acestei plante, ci și proprietățile ei terapeutice.
Da, usturoiul este un extraordinar remediu pentru diverse afecțiuni chiar și în ziua de azi, fiind considerat unul dintre cele mai sănătoase alimente din lume. Proprietăţile curative sunt date de vitaminele A, B, C și E, dar şi de minerale precum calciu, fosfor, iod, potasiu, siliciu, sulf şi seleniu.
Beneficiile pentru sănătate
Această plantă este considerată un antibiotic natural, deoarece conține alicină, un compus puternic care are un efect antibacterian. Alicina acţionează împotriva infecţiilor produse de stafilococi, infecțiilor cutanate, amigdalitelor, infecțiilor respiratorii. Ea se aliberează când cățeii sunt zdrobiți sau tăiați și, în plus, are proprietatea de a dilata pereții vaselor de sânge, având ca efect benefic scăderea tensiunii arteriale. Usturoiul este un bun remediu și în cazul paraziților intestinali.
Planta verde conţine fitohormoni, substanţe asemănătoare hormonilor, care ajută la eliminarea toxinelor din organism, prin urmare usturoiul verde e bun în curele de detoxificare.
În orice scop l-ai consuma, fie pentru a aromatiza o mâncare, fie într-o cură, există reversul medaliei, care îi face pe mulți să renunțe: mirosul persistent. Acesta este cauzat de sulfura de metil alil, un compus volatil care este absorbit în sânge. De aici ajunge în plămâni, provocând respirația urât mirositoare. Uneori, această substanță este eliberată și prin porii pielii.
Totuiși, există câteva trucuri pentru a scăpa de respirația rea: dacă mesteci frunze de pătrunjel sau de busuioc, semințe de anason sau de chimen sau dacă bei lapte.
Totuși, nici măcar acest lucru nu ar trebui să te împiedice să te bucuri de gustul minunat al usturoiului, mai ales în mujdei, un preparat care i-a cucerit și pe străini. Radu anton Roman scria în cartea sa, „Bucate, vinuri și obiceiuri românești“, că mujdeiul are o proveniență franceză (mousse d′ail, adică spumă de usturoi), în timp ce alte voci îl consideră creație neaoșă (must de ai, „ai“ fiind un regionalism).
O variațiune a mujdeiului, întâlnită în Dobrogea, este sarmuzacul, o pastă fină de usturoi frecat cu mult ulei, peste care se adaugă ierburi aromatice (leuștean, cimbru, pătrunjel) și care se servește îndeosebi cu pește.
Totodată, poate fi întrebuințat sub diverse forme: pudră, deshidratat, sub formă de chipsuri, murat sau în uleiuri aromatizate. Iar pentru cei care nu concep viața fără el, există chiar și deserturi precum înghețata sau usturoi confiat tras în ciocolată.
Sfântul Andrei, care se apropie cu pași repezi, merită celebrat cum se cuvine unei zile de sărbătoare, dar și de post în care avem dezlegare la pește. Așa că îți oferim o rețetă delicioasă de scrumbie cu mămăligă și mujdei. Însă nu uita să sărbătorești usturoiul în fiecare zi!
FOTO: Pixabay.com