Știți ce-i ală chișleag? Sigur știți, dar nu vă dați seama după acest termen pentru că-i un regionalism din zona Moldovei, folosit chiar și în Ucraina. Și, culmea, este sinonim cu un cuvânt turcesc care ar însemna amestec. Nici acum nu v-ați prins? Vorbim de iaurt sau, mă rog, cum se mai spune, un precursor al iaurtului, lapte prins, de la care se scurge zerul.
Este unul dintre cele mai cunoscute alimente de pe planetă, având ca materie primă laptele de vacă. Are proteine, are minerale, are vitamine. Este oricând bun pentru organism și chiar se spune că datorită lui există locuitori în lume care depășesc vârsta de 100 de ani. Nu mă credeți, așa-i? Nu o spun eu, au spus-o cercetătorii încă de acum 100 de ani și mai bine chiar, după ce au urmărit modul de viață și alimentația bulgarilor care trăiesc în Munții Rodopi, cei pe care-i traversați când mergeți cu mașina în vacanță în Grecia, aceeași munți unde schiați iarna când mergeți la Bansko.
Se spune că și pe vremea lui Ginghis Han se consuma iaurt, în India chiar și în zilele noastre este considerat unul dintre cele mai sănătoase alimente, însă date recente arată că de fapt în Bulgaria s-ar fi făcut prima dată iaurt. Dovadă este că microorganismul folosit în procesul de fermentare a fost denumit lactobacillus bulgaricus și se găsește în stare liberă doar pe teritoriul Bulgariei. Rezultatul? Un iaurt consistent și gustos. Dar care pare a fi fost definitivat de vecinii lor de mai la sud, grecii, care și-au pus amprenta atât de bine asupra produsului încât al lor are particula grecesc. Și vă spun și de ce. Este mult mai bogat în proteine, de unde și senzația de sațietate. Așa că vegetarienii au o sursă numai bună de hrană.În plus, poate fi folosit în diete deoarece are mai puțini carbohidrați decât iaurtul clasic, aceeași diferență fiind și în cazul sodiului. Cert este că de la 1910, iaurtul a ajuns în toată Europa, având deja cultura-starter.
Așa că, indiferent ce iaurt preferați, odată cu înaintarea în vârstă, iaurtul vă ajută să vă mențineți greutatea. Diferența dintre cel grecesc și cel standard este atât nutrițională, cât și de textură, primul fiind mai gros și cu o aromă mai puternică, asemănându-se cu smântâna. De aceea poate înlocui chiar și frișca și maioneza.
Și este și simplu de preparat. Laptele se dă în fiert, apoi se lasă la răcit până ajunge la vreo 40 de grade Celsius. Atunci i se adaugă o linguriță de iaurt, care conține deja microorganisme, și se lasă la răcit încet. Chiar și mai bine de o zi. Apoi, stă la frigider și aveți iaurt care să dureze și două săptămâni. Sau, dacă vreți să mai faceți, aveți de unde folosi microorganismele de fermentație.
Dacă tot vorbim de studii, unele dintre acestea nu ne sunt deloc favorabile. Suntem ultimii în Europa la consumul de iaurt, mult în urma francezilor, dar și după polonezii și bulgarii aflați la jumătatea clasamentului.
