Când am scris că sunt un remediu eficient pentru problemele digestive sau pentru inflamaţiile articulare, nu m-am referit neapărat la pasta de muştar – ingredientul de nelipsit la grătarele cu mici. Dacă te-am făcut curios, află ce alte întrebuinţări mai pot avea boabele de muştar.
În Biblie, Isus aminteşte de Pilda bobului de muştar, atunci când nu există plan material (rodul muncii fiecăruia dintre noi) fără cel spiritual. O altă referire la boabele de muştar se găseşte într-o veche povestire indiană, de pe vremea lui Buddha. Parabola spune că o mamă şi-a adus fiul, neînsufleţit, în faţa lui Buddha cerându-i un remediu pentru a-l învia. Atunci, liderul spiritual i-a spus să-i aducă câteva seminţe de muştar de la persoana care nu şi-a pierdut niciun membru de familie sau un prieten. Descoperind că toţi locuitorii din satul ei au trecut printr-o pierdere, mama şi-a dat seama că moartea e un lucru comun şi nu mai poate fi egoistă în suferinţa ei. În antichitate, medicii le foloseau în scop medicinal, ajungând în prezent să fie un condiment foarte consumat în lumea largă.
În general, planta muştarului este originară din orientul Mijlociu, făcând parte din familia cruciferelor, la fel ca varza sau conopida, şi se pot folosi atât seminţele, cât şi florile şi frunzele. Deşi sunt peste 40 de varietăţi de plante de muştar, trei sunt cele mai comune: boabele de muştar negru, alb şi brun.
Tipuri de boabe de muştar / Foto: Gokalpiscan via Pixabay
Muştarul alb
Muştarul alb (Sinapis alba) mai este denumit în popor şi muştarul de grădină sau rapiţă albă. Este o plantă ce creşte anual până la înălțimea de un metru, având flori galbene şi seminţe alb-gălbui. Substanţele active din boabele de muştar alb sunt sinalbina şi mirozina. Datorită proprietăţilor sale antimicrobiene şi carminative (de calmare), seminţele de muştar alb reprezintă un remediu pentru problemele digestive, cum ar fi constipaţia sau arsurile stomacale, plus că face poftă de mâncare.
Pentru combaterea constipaţiei*, cura este următoarea: se ia o linguriţă cu seminţe de muştar alb cu o gură de apă sau de lapte, înainte de culcare, pe o perioadă de 7-8 zile. Doar în caz de nevoie, se poate relua cura cu boabe de muştar alb, după o pauză de 1-2 săptămâni de la încheierea primei ture. Pentru calmarea durerilor în gât, se va folosi o apă de gură din boabe de muştar măcinate.
Muştarul negru
Muştarul negru (Brassica nigra) se mai numeşte şi muştar sălbatic sau muştar de câmp. Poate ajunge la o înălțime de 1,5 metri, având flori galbene şi seminţe de culoare neagră. Este o plantă care creşte în zona Africii de Nord, anumite părţi din Europa şi din Asia. Substanțele active din seminţele de muştar negru sunt sinigrină, mirozină şi ulei.
În industria alimentară, seminţele sunt descojite şi se pot consuma fie sub formă de pulbere, fie întregi.
În scop terapeutic, boabele de muştar negru sunt un remediu eficient în tratarea durerilor de reumatism şi ameliorarea răcelilor sau bronşitelor deoarece au o acţiune revulsivă* – deplasează sângele stagnat într-un organ sau în zona inflamată a corpului. În acest caz, se vor folosi sub formă de făină, în cataplasme (sub formă de pastă), aplicate în zona afectată sau zona toracică. Se mai pot face și băi locale sau generale cu făină din boabele de muştar negru.
Muştarul brun
Muştarul brun (Brassica juncea) mai este numit şi muştar chinezesc sau indian sau oriental. Este o plantă anuală care creşte până la un metru în zone din Europa şi Asia, înfloreşte din iunie şi până în august, iar seminţele se recoltează din august până în septembrie. De altfel, seminţele de muştar brun conţin 25-30% ulei. La fel ca cele albe şi negre, sunt folosite în scop medicinal în tratarea durerilor reumatice şi afecţiuni ale stomacului, dând totodată poftă de mâncare.
Dintre toate cele trei tipuri de boabe de muştar, cele negre au aroma şi gustul cele mai puternice, urmând apoi cele brune şi cele albe.
Valoare nutriţională
1 lingură (6,3 g) cu boabe de muştar conţine:
- 32 Kcal
- Proteine – 1,64 g – 3,28% din Doza Zilnică Recomandată (DZR)
- Lipide – 2,28 g – 6,51% din DZR
- Carbohidraţi – 1,77 g – 1,36% din DZR
- Fibre – 0,8 g – 2,11% din DZR
- Calciu – 17 mg – 1,7% din DZR
- Fier – 0,58 mg – 7,25% din DZR
- Magneziu – 23 mg – 5,48% din DZR
- Fosfor – 52 mg – 7,43% din DZR
- Potasiu – 46 mg – 0,98% din DZR
- Sodiu – 1 mg – 0,07% din DZR
- Zinc – 0,38 mg – 3,45% din DZR
- Cupru – 0,041 mg – 4,56% din DZR
- Mangan – 0,154 mg – 6,70% din DZR
- Seleniu – 13,1 micrograme – 23,82% din DZR
- Vitamina B1 – 0,051 mg – 4,25% din DZR
- Vitamina B2 – 0,016 mg – 1,23% din DZR
- Vitamina B3 – 0,298 mg – 1,86% din DZR
- Vitamina B5 – 0,051 mg – 1,02% din DZR
- Vitamina B6 – 0,025 mg – 1,92% din DZR
- Vitamina B9 – 10 micrograme – 2,50% din DZR
- Colină – 7,7 mg – 1,4% din DZR
- Vitamina C – 0,4 mg – 0,44% din DZR
- Vitamina E – 0,32 mg – 2,13% din DZR
- Vitamina K – 0,3 micrograme – 0,25% din DZR
- Triptofan – 0,016 g – 3,64% din DZR
Pentru o masă de prânz sau de cină, încearcă reţeta de salată de fasole boabe cu sos de muștar:
Ce trebuie să mai ştii despre seminţele de muştar?
Boabele de muştar se pot păstra până la un an într-un recipient etanş, într-un loc uscat şi ferit de lumină. În afară de pasta de muştar, seminţele se pot sota în ulei pentru a-şi degaja aroma şi se adaugă în diferite mâncăruri, sosuri şi murături.
În SUA, de exemplu, este interzis consumul de ulei din boabe de muştar deoarece conţine acid erucic ale cărui efecte negative au fost descoperite la testarea pe animale.
În 2017, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a propus reducerea limitei de acid erucic de la 5% la 2% în uleiurile comestibile. Aportul de acid erucic scade atunci când consumul de seminţe de muştar este unul moderat. Pentru majoritatea consumatorilor, în special pentru copiii mici (1-2 ani) și mai mari (3-10 ani), principalii contribuitori la expunerea la acid erucic în dietă sunt produsele de patiserie, prăjiturile și biscuiții. Pentru sugari (0-12 luni), sursa se poate găsi în formula de lapte.
Contraindicaţii
Boabele de muştar nu le sunt recomandate persoanelor alergice la acest condiment. Consumul excesiv irită stomacul. Persoanele care se ştiu suferind de alte afecţiuni, este necesar să ceară sfatul medicului înainte de utilizare. În cazuri rare, pot apărea iritaţii ale pielii atunci când boabele de muştar sunt aplicate direct. Persoanele care au probleme cu tiroida este nevoie să le consume moderat, întotdeauna gătite deoarece seminţele crude şi frunzele conţin goitrogeni – compuşi care încetinesc funcţia glandei tiroide.
Unde şi cum foloseşti condimentele, află din materialul următor:
Tot ce trebuie să știi despre condimente: cum le folosești și cum le combini
Albe, negre sau brune – de acum alege seminţele care îţi plac cel mai mult!
* Mihăescu Eugen, Dicţionarul plantelor de leac, ediţia a II-a, revizuită, București, Editura Călin, 2008, pg. 89
