Pe măsură ce se apropie 31 octombrie, în toată lumea încep pregătirile pentru Halloween, o sărbătoare care s-a îndepărtat de semnificația originală. Dovleci sculptați, dulciuri, costume de vrăjitoare și fantome, petreceri, toate acestea golesc bugete, pe de o parte, și umplu buzunare, pe de alta. Această zi este sărbătorită cu fast consumerist și la noi, deși nu mulți știu că avem propriul Halloween: Sfântul Dumitru, celebrat pe 26 octombrie.
Halloweenul își are originea în festivalul celtic Samhain, care avea loc pe 1 noiembrie și care marca începutul Noului An. Vechii celți din Nord-Vestul Europei (Anglia și Irlanda de azi) credeau că în ziua de dinaintea Anului Nou se deschid porțile către ținutul morților și sufletele lor revin pe pământ pentru a vizita locurile în care au trăit. Pentru a îmbuna spiritele, druizii (preoții celți) aprindeau focuri și sacrificau animale, iar în timpul acestei ceremonii purtau „costume“ din piei, blănuri, precum și cranii de animal.
Halloween: focuri și dulciuri
Obiceiul colindului de Halloween a început mai târziu, în Evul Mediu, în aceeași zonă geografică, unde copiii (și uneori adulții) se costumau și mergeau din ușă în ușă cu scopul de a primi bani sau mâncare în numele morților. O „plată“ obișnuită la vremea aceea era o prăjitură mică, rotundă, cu nucșoară, ghimbir, scorțișoară și stafide. Când o prăjitură era mâncată, un suflet era eliberat.
Până în vremuri destul de recente, păstorii români au celebrat, la fel ca vechii celți, trecerea într-un An Nou pastoral la sfârșitul lui octombrie, mai exact de Sâmedru (Sfântul Dumitru), pe 26 octombrie. Diferența de 4 zile dintre cele două sărbători (1 noiembrie – Sahmain și 26 octombrie – Sâmedru) este dată de diferența de latitudine geografică dintre Nord-Estul și Sud-Estul Europei, scrie Ion Ghinoiu în cartea sa, „Sărbători și Obiceiuri românești“.
La fel ca la vechii celți și la noi se aprindeau focuri ritualice și se împărțeau diverse mâncăruri, pentru sufletele celor morți, numiți și moși (de la strămoși). Moșii de Sâmburi reprezintă ziua de pomană pentru morți dinaintea Sâmedrului, când se împart colaci, fructe, grâu fiert, covrigi, băutură dar și un fel de mămăligă preparată din păsat (porumb măcinat grosier) fiert în apă sau în lapte și amestecat cu untură sau cu brânză. În Bucovina se face „un balmoș greu, cu lăptării multe, grase toate fierte în ceaun mare cât o fântână, mirosind a fum“, scrie Radu Anton Roman în volumul „Bucate, vinuri și obiceiuri românești“.
Bomboane „înfricoșătoare“ pentru colindătorii de Halloween
Halloween cu balmoș bucovinean
Iar dacă în zona anglo-saxonă și, mai apoi, în întreaga lume, a fost împământenit obiceiul de a oferi ceva dulce de Halloween, (incluzând variantele moderne cu jeleuri și bomboane în formă de ochi umani, cranii sau păianjeni), de Halloweenul românesc se împărțea un balmoș delicios. Chiar dacă e o bombă calorică (dar plină de gust), merită să-l prepari măcar o dată pe an, de Sfântul Dumitru, care se apropie cu pași repezi.
Ingrediente
- 500 g păsat (sau mălai)
- 1 litru smântână lichidă
- 200 g unt
- 250 g telemea
- 500 g caș proaspăt
- sare
Mod de preparare
- Pune la fiert smântâna și 100 de grame de unt într-un ceaun de tuci. Când dă în clocot, adaugă un praf de sare și păsatul (mălaiul), puțin câte puțin, amestecând cu un tel în formă de pară.
- Fierbe 15-20 minute, la foc mic, amestecând des.
- Adaugă brânzeturile date prin răzătoare și mai lasă pe foc 5 minute.
- Servește balmoșul fierbinte, cu bucățele de unt deasupra.
După ce vei celebra Sfântul Dumitru cu acest preparat neaoș, e posibil să nu mai mănânci nimic câteva zile. Adică exact până la Halloween, când te poți delecta cu un desert modern și „sângeros“.
Creier „însângerat” de Halloween
FOTO: Pexels.com
