Diete de slăbit: când şi cum funcţionează cel mai bine?

Dietele de slăbit nu se compară cu un stil de viață sănătos Foto: Natalia Fichtner via
Citește și alte articole legate de

De ce dietele de slăbit la modă nu mai funcționează după un an? Care sunt orele între care grăsimile se „ard” cel mai greu? Cât de gravă e obezitatea?

A ţine un regim alimentar pentru a slăbi în greutate poate, de cele mai multe ori, să nu producă efectele pe care le aşteptăm. Mai important decât a urma una dintre dietele de slăbit la modă ar fi să avem un stil de viaţă sănătos. Două studii, apărute recent, ne explică ce poate funcţiona mai eficient în lupta cu kilogramele în plus. Nu de alta, dar dincolo de prezenta pandemie cu covid-19, să nu uităm de pandemia de obezitate, cu multiplele riscuri pentru sănătate pe care le presupune.

Studiu: dietele de slăbit nu mai au efect după un an

Într-un interval mai mare de şase luni, cele mai populare diete de slăbit, care se bazează pe macronutrienţi (carbohidraţi, proteine, grăsimi), produc efecte moderate în ceea ce priveşte pierderea în greutate sau reducerea factorilor de risc cardiovascular (spre exemplu, tensiunea arterială sau colesterolul „rău” din sânge).

Recent, cercetătorii au arătat, în urma unei analize statistice sprijinită pe rezultatele mai multor studii şi pe un eşantion de aproape 22.000 de participanţi, că aceste efecte moderate (asupra slăbitului şi sănătăţii cardiovasculare) nu mai apar după un interval de 12 luni. Studiul a apărut în prestigioasa revistă British Medical Journal şi are câteva limitări, printre care şi analizarea unor studii care au rezultate incomplete şi incerte.

Cheia succesului: un stil de viaţă sănătos

Specialiştii ne sfătuiesc să urmăm doar ceea ce este potrivit, ceea ce rezonează şi, cel mai important, ceea ce funcţionează pentru noi înşine pe termen lung. Dietele de slăbit axate doar pe pierderea în greutate nu sunt suficiente, ci va fi nevoie de o schimbare totală a rutinei zilnice, iar asta presupune să introducem în viața noastră sportul şi să diminuăm obiceiurile nesănătoase, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, de fast-food.

Despina Hyde-Gandgi, specialist în nutriție în cadrul unui program medical pentru slăbire din New York, recomandă ca, pe lângă alimentaţie corectă şi mişcare, să avem un program de somn de şapte-opt ore pe noapte şi să ne hidratăm mereu.

Iată tot ce trebuie să ştii despre postul intermitent sau Intermittent Fasting

Postul intermitent – un altfel de post care te ajută să slăbești

Studiu: grăsimile „ard” mult mai greu atunci când mâncăm la ore târzii

Pentru a verifica ipoteza că „ora la care mâncăm este mai importantă decât cantitatea consumată”, o echipă de cercetători a monitorizat metabolismul unui grup de şase persoane, cu vârsta egală sau mai mare de 50 de ani. Cu alte cuvinte, specialiştii au analizat ce se întâmplă în organism după ce participanţii iau micul dejun (ora 08:00), respectiv după ce mănâncă la ore târzii (ora 22:00), înainte de a dormi.

În prima etapă, participanţii au avut trei mese principale, iar în a doua etapă aceştia au sărit peste micul dejun, dar au avut o gustare în plus seara. Fiecare masă principală a conţinut 700 de calorii, iar timpul petrecut pentru activităţi fizice a fost acelaşi în ambele etape.

Rezultatele au arătat că abilitatea organismului de a arde grăsimi încetineşte  atunci când participanţii au luat gustarea seara, iar acest obicei nesănătos poate îngreuna şi mai mult lupta cu kilogramele în plus. Cu alte cuvinte, cei care iau micul dejun, dar nu şi gustarea de seară, „ard” mai multe calorii într-un interval de 24 de ore.

„Studiul demonstrează că orele la care mâncăm afectează modul în care alimentele sunt ingerate sau depozitate în organism şi mai ales că, în timpul somnului, acest lucru întârzie procesul de ardere a grăsimilor”, explică principalul autor al lucrării de specialitate, publicate în revista ştiinţifică „PLOS Biology”.

Obezitatea, o boală care s-a triplat, ca număr de cazuri, în ultimii 45 de ani

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cazurile de obezitate s-au triplat față de numărul înregistrat în 1975. Un lucru extrem de grav, mai ales că vorbim despre o boală care poste fi prevenită. Indicele de masă corporală (IMC) este un indicator care se foloseşte de obicei la clasificarea greutăţii: persoanele supraponderale au un IMC mai mare sau egal cu 25, iar cele obeze - un IMC mai mare sau egal cu 30.

Anul trecut, aproximativ 38,2 milioane de copii sub vârsta de cinci ani aveau probleme cu greutatea, aceste cazuri luând amploare inclusiv în ţările slab şi mediu dezvoltate, cu precădere în mediul urban.

Mai mult decât atât, un IMC crescut este corelat cu apariţia altor afecţiuni, printre care şi diabet de tip II, hipertensiune arterială, probleme cardiovasculare, anumite tipuri de cancer, ficat gras sau apnee (oprirea respiraţiei în mod repetat) în somn.

În România, şase din 10 adulţi au probleme cu greutatea, iar adulţii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani care suferă de obezitate reprezintă până la 31,4% din totalul populației.

Află care sunt proprietăţile anumitor alimente care pot ajuta în lupta cu kilogramele în plus

10 alimente care te ajută să pierzi în greutate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *