INTERVIU din bucătăria unei soții de diplomat: Laura Maria Sion

Laura Maria Sion
Citește mai multe articole despre

Pe Laura Maria Sion mulți o cunosc ca pe “una dintre gemenele de la Next Top Model“, dar puțini știu ce face acum și ce pasiuni a dezvoltat în Filipine, țara care i-a devenit a doua casă în ultimii ani. Este soție de diplomat, mama unei fetițe minunate, dar face și pâine cu maia, despre care spune că “este atât de bună și specială tocmai pentru că este făcută de la zero de mine, cu propriile mâini, nici măcar cu ajutorul unui mixer.”

O cunosc pe Laura de mulți ani și chiar dacă nu am mai păstrat legătura, m-am bucurat când am regăsit-o recent într-o ipostază complet neașteptată: gătind și umplând Instagram-ul cu pâini artizanale aburinde și colorate (da, colorate!), pe care le postează în miez de noapte, ora noastră locală. Și deși ea locuiește de ceva timp în Filipine, vă spun că bunătăților care ies din mâna ei le-ar sta la fel de bine și pe malurile Senei!

Ce o pasionează mai degrabă pe Laura Maria Sion: gătitul sau mâncatul?
Ambele în egală măsură.

Cât timp petreci în bucătărie? Ce gătești mai mult (în afară de pâine)?
Petreceam destul de puțin timp în bucătărie înainte de pandemie. Însă acum am zile întregi pe care le petrec numai în bucătărie! Gătesc foarte mult mâncare asiatică, filipineză, vietnameză, thailandeză, japoneză, pentru că am la dispoziție o varietate de ingrediente care să-mi permită să experimentez. Românește gătesc destul de rar pentru că-mi lipsesc foarte multe legume care stau la baza bucătăriei noastre. În plus, datorită faptului că am multe prietene de alte naționalități, învăț continuu bucătarii noi (indiană, mexicană, rusească, norvegiană, coreeană etc.).

Cine gătește cel mai des la voi în familie? Îți aduci aminte prima cină avută cu soțul tău?
Eu gătesc cel mai des. Îmi amintesc perfect prima cină cu soțul meu, însă nu-mi amintesc nimic din ce am mâncat. Știu însă prima masă pe care mi-a pregătit-o: un prânz care mi s-a părut extraordinar, cu toate că a constat într-o salată de somon. Eram foarte înfometată pentru că tocmai mă întorsesem de la muncă, așa că nu garantez 100% că a fost la fel de bună pe cat mi s-a părut mie. (Râde).

Cum ți-a venit ideea pentru Sourdough Bread Journal? Te gândești să deschizi o brutărie artizanală în Manila? Povestește-ne puțin despre acest proiect.
Sourdough Bread Journal a apărut ca o necesitate. Aveam foarte multe poze și video-uri pe care le postam pe contul privat și un număr destul mare de persoane a devenit interesat de ceea ce fac, așa că m-am văzut nevoită să aloc un profil special destinat pâinii pe care o prepar. Am început să fac pâine în luna mai a fatidicului an 2020. Într-un moment în care în Filipine restricțiile erau foarte dure, aveam voie să ies din casă doar o singură dată pe zi și numai pentru a merge la supermarket și farmacie, iar produsele pe care le consumam în mod normal nu se mai găseau oricum din luna martie. Am trecut printr-o perioadă extrem de dificilă pentru că țara a fost complet închisă pentru o perioadă de aproximativ 6 luni, iar lucrurile de necesitate minimă cu care eram obișnuită deveniseră un lux de neimaginat. În prima lună nu am mai putut găsi scutece și lapte pentru Selina, iar asta a fost una dintre cele mai grele încercări. La toate acestea s-au adăugat, bineînțeles, frica de necunoscut și responsabilitatea de a ține totul sub control și de a oferi familiei mele senzația unei vieți normale. Plus durerea pricinuită de faptul ca nu știam când îmi voi mai revedea familia din România.

INTERVIU din bucătăria unei soții de diplomat: Laura Maria Sion - 1

Laura Maria Sion alături de sora ei geamănă, Cristina

Anxietate la cel mai ridicat nivel

În momentul acela, ca toți ceilalți, am căutat un refugiu, un loc în care să mă simt în siguranță, iar acel loc a constat în “bucătăria bunicii mele”. M-am întors în copilărie, unde o priveam ore în șir pe bunica gătind, unde eram protejată și nimic rău nu se putea întâmpla. Mi-am găsit confortul psihic acolo. Nu am mai copt pâine niciodată înainte și aveam impresia că este cel mai dificil lucru pe care îl poți face în bucătărie. Așa că am început să citesc foarte mult despre pâinea cu maia, m-am documentat și am început să-mi “cresc” propria maia. Am testat foarte multe tipuri de făină, temperaturi și metode, dar am reușit într-un final să găsesc proporțiile care funcționează cel mai bine pentru mine. Până în momentul de față am copt aproximativ 200 de pâini. Deși mi-aș dori ca pâinea mea să fie gustată de cât mai multe persoane, nu știu dacă mi-aș deschide o brutărie. Pâinea mea este atât de bună și specială tocmai pentru că este făcută de la zero de mine, cu propriile mâini, nici măcar cu ajutorul unui mixer. În momentul în care aș produce în masă, folosindu-mă de aparate de specialitate care să-mi permită să produc un număr mare, nu știu dacă aș mai simți la fel… Am o relație personală cu fiecare bucată de pâine pe care o coc. Întregul proces durează 48 de ore și recunosc faptul că are un efect terapeutic. Sunt în continuare emoționată de fiecare dată când ridic capacul cuptorului danez și văd rezultatul. Este o satisfacție imensă să vezi că oricând poți învăța orice, de la zero, atunci când aloci pasiune și dedicație.

Cum te-ai acomodat la viața de acolo? Ce diferențe majore există între România și Filipine? Trecerea la stilul lor alimentar a fost complicată?
Există o diferență culturală majoră între Filipine și România, însă mi-a fost destul de ușor să mă acomodez. Filipine are avantajul de a fi singura țară catolică din Asia și preponderent vorbitoare de limba engleză. Deși rămân asiatici în esență, se simte foarte mult influența spaniolă. Filipinezii sunt oameni foarte calzi și veseli, care, deși trec foarte frecvent prin calamități naturale (taifunurile și cutremurele sunt extrem de frecvente), sunt foarte optimiști. M-am acomodat foarte bine, nu a fost dificilă trecerea la stilul lor alimentar, pentru că eu sunt ceea ce se numește “adventurous eater” – îmi place să testez tot ceea ce oferă locul în care mă aflu. Există o varietate de fructe și legume la care am acces pe tot parcursul anului, ceea ce mă bucură foarte mult.

Cum reușești să îți împarți viața de mămică cu cea de soție de diplomat? Ai un program special?
Nu am avut dificultăți în a-mi împărți programul. Mi-am dorit întotdeauna ca Selina să fie implicată în fiecare moment al vieții mele, așa că a mers cu mine peste tot încă de la câteva săptămâni. Prima călătorie a avut-o la 4 săptămâni și jumătate, când am mers cu ea pe o insulă. A călătorit cu mine peste tot, m-a însoțit de la supermarket până la întâlniri și chiar la recepții și evenimente. Bineînțeles că lucrurile s-au schimbat de când au intervenit restricțiile cauzate de pandemie. Sunt foarte puține locurile unde au voie să meargă persoanele sub 17 ani aici. Acum nu am un program special. Mă trezesc la 6:30 în fiecare zi și petrec foarte mult timp cu Selina. Având în vedere situația curenta, majoritatea activităților mele se petrec online, ceea ce-mi DISPLACE TERIBIL!!!

INTERVIU din bucătăria unei soții de diplomat: Laura Maria Sion - 4

Se știe că există niște reguli de etichetă pentru diplomați. Ne poți spune câteva?
Există cărți întregi numai despre regulile de protocol și etichetă în diplomație. Sunt foarte multe, de la ordinea de precădere, cod vestimentar, așezarea la masă, reguli de primire etc.

Ai participat probabil la multe întâlniri protocolare. Bucătăria cărei țări te-a impresionat în mod deosebit?
Am avut ocazia sa experimentez probabil 70% din bucătăriile lumii, dar bucătăria japoneză rămâne pe primul loc pentru mine! O consider ca fiind bucătăria cu cea mai ridicată încărcătura intelectuală a lumii.

Ce mâncăruri tradițional filipineze îți plac cel mai mult? Există și ceva ce nu este pe placul tău?
Deși nu este un fel de mâncare, cel mai bun lucru pe care Filipine îl oferă lumii este MANGO!!! Am încercat zeci de feluri de mango din toată lumea (Mexic, India, Africa, Thailanda etc.), și am ajuns la concluzia că niciun altul nu se compară cu cel filipinez. Ca și mâncare, supa Sinigang, Chicken Tinola, Adobo, Gising-Gising, Beef Caldereta, Chicken Inasal, Kare-Kare.

Nu îmi plac felurile de mâncare dulci, care conțin zahăr. Majoritatea obișnuiesc să adauge zahar în orice gătesc. Acesta este motivul pentru care bucătăria filipineză nu are reputația și notorietatea celorlalte bucătării asiatice. Însă la bază, mâncarea tradițional filipineză este regională și extrem de gustoasă.

Tu chiar și după naștere, ai reușit să revii foarte repede la silueta de model. Ții vreun regim alimentar anume? Practici vreun sport?
Revenirea rapidă la greutatea anterioară sarcinii s-a datorat alăptării, în cazul meu. Nu am un regim alimentar anume, însă încerc să mănânc cât se poate de sănătos. Consum foarte multe fructe și legume și stau departe de tot ce înseamnă alimente procesate, aditivi, MSG ș.a.m.d. Nu practic niciun sport momentan, pentru că sălile de sport sunt preponderent închise, dar Selina se ocupă să mă mențină într-o formă fizică de invidiat. (Râde).

Există vreun ingredient-minune la care apelezi pentru diferite tratamente home-made?
Momentan nu, dar în perioada în care alăptam, consumam mult Malunggay, pentru sporirea lactației.

Selina preferă mâncarea românească sau pe cea filipineză? Cine îi gătește cel mai des?
Selina îmi moștenește gusturile. Îi place să experimenteze și mănâncă orice. Eu îi gătesc Selinei încă de la primul piure de fructe. Îi plac toate bucătăriile pe care i le-am oferit până acum spre testare (inclusiv indiană), dar favoritele ei rămân: pește, broccoli, orez, iaurt, noodle soup și fructe!

INTERVIU din bucătăria unei soții de diplomat: Laura Maria Sion - 5

Laura Maria Sion și fiica ei, Selina

Aveți vreun preparat preferat al familiei?
Sashimi&sushi pe primul loc, dar în momentul de față, pâinea cu maia este vedeta familiei, urmată de pizza (cu maia) făcută de mine.

Cum se răsfață Laura Maria Sion la finalul unei zile pline?
Cititul a devenit răsfățul suprem de când o am pe Selina și nu-mi mai permit să aloc orele pe care le alocam înainte. Plus Jimmy Fallon!

Ce preferă Laura Maria Sion

Restaurant sau street-food?
Restaurant.

Sushi sau sarmale?
Sushi.

Iute sau dulce?
Iute.

Ciocolată sau vanilie?
Vanilie.

Șampanie sau tequila?
Tequila.

Franțuzesc sau italienesc?
Franțuzesc.

Papanși sau tort de bezea?
Niciuna dintre variante.

Ce nu ai mânca niciodată?
Câini, pisici, lilieci, maimuțe și alte lighioane…

Cu ce mâncare asociezi copilăria?
Saramura de pui făcută de bunica și toate felurile de mâncare pregătite pentru sărbători.

Cel mai mare dezastru în bucătărie a fost când…?
Nu am avut dezastre în bucătărie… sunt Fecioară, noi nu ne confruntăm cu astfel de dificultăți. (Râde)

Cu ce mâncare te-ai lăsa cucerită/ai putea cuceri pe cineva?
Nu aș putea fi cucerită cu mâncare.

Ce nu îți lipsește niciodată din frigider?
Mango, banane, porumb alb și apă de cocos.

Cel mai faimos restaurant în care ai fost?
Sunt foarte mult. Enumăr câteva, în ordine aleatorie: Gaggan, White Rabbit, Odette, Amber, Firedoor, Tate, Arpege, Sukiyabashi Jiro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *